- În timp ce politica națională se consumă în scandaluri și vorbe, în Bihor miliardele europene se văd în teren: în școli, pasaje, transport public și biblioteci
- Județul încheie cursa PNRR pe primul loc în țară, cu 457 de proiecte în valoare de 1,7 miliarde de lei, dintre care doar 6 vor rata decontarea din bani europeni, pierderea fiind de 63 milioane de lei, adică nici 4% din valoarea cumulată la nivelul Bihorului
Cu două săptămâni înaintea zilei de 31 august, ultima în care pot fi depuse cererile pentru decontarea banilor europeni în proiectele din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), autoritățile locale din Bihor trag linie.
Dintr-un total de 457 de astfel de proiecte, care situează județul pe primul loc în țară, doar 6 nu vor fi gata la termen, pierderea fiind de 63,39 milioane lei, adică 3,7% din valoarea cumulată a proiectelor, de 1,7 miliarde lei.
Bilanțul e unul peste așteptări, inclusiv pentru municipalitatea orădeană, care are cele mai multe proiecte, iar până în Ziua Z și-a programat recepționarea a trei sferturi dintre ele.
Oradea, în frunte
Cele mai multe proiecte PNRR le-a derulat în Bihor, cum era și normal, Primăria Oradea: 37, cu o valoare totală de 807,71 milioane lei. Opt au fost finalizate și recepționate: pasajul suprateran din Șoseaua Borșului (68,08 milioane lei), achiziția de noi tramvaie (110,32 milioane, în două proiecte), dotarea a 43 de unități de învățământ (75,21 milioane), amplasarea a 376 de insule ecologice pentru deșeuri (22,75 milioane), dotarea Maternității (21,6 milioane), reabilitarea Bazinului Crișul (8,93 milioane) și eficientizarea energetică și reabilitarea Școlii Gimnaziale nr. 16 (19,60 milioane lei).

Celelalte 29 de proiecte ar urma să fie gata până la finele lunii, afirmă șeful Direcției Management Proiecte cu Finanțare Internațională, Marius Moș (foto). Cinci vizează un sistem de semaforizare inteligentă (două proiecte în valoare însumată de 17,85 milioane lei), restaurarea Bastionului Crăișorul din Cetate (10,8 milioane), reabilitarea energetică a 7 blocuri (19,47 milioane) și a Primăriei (39,18 milioane).
Celelalte 24 de proiecte (451,11 milioane lei) au ca obiectiv eficientizarea energetică, reabilitarea și modernizarea unor unități de învățământ. „Săptămâna asta sunt programate pentru recepție 4, săptămâna viitoare 12, iar în cealaltă, restul”, spunea miercurea trecută directorul, referindu-se la gimnaziile Bălcescu (13,93 milioane), Goga (12,75 milioane), Cantemir (18,2 milioane), liceele Blaga (18,61 milioane), Schiller (8,82 milioane), Aurel Lazăr (22,98 milioane), Liceul de Artă (36,13 milioane), Colegiul Gojdu (57,69 milioane) etc.

Variantă de rezervă
Pentru 3 proiecte nu există certitudinea că până în 31 august vor fi gata toate lucrările, cu recepțiile semnate și documentațiile pentru decontare trimise autorităților de management: extinderea și modernizarea secției de Terapie Intensivă Neonatologie a Maternității (24,66 milioane lei) și eficientizarea energetică, reabilitarea și modernizarea Colegiului Național „Iosif Vulcan” (32,08 milioane) și a Școlii Gimnaziale „Lucreția Suciu” (10,53 milioane). La Maternitate constructorul lucrează în trei schimburi și recepția e programată pentru 28 august, iar la cele două unități de învățământ, pe 31 august.
„Avem asigurări de la constructori că vor termina la timp”, susține șeful Direcției Patrimoniu Imobiliar, Lucian Popa (foto). Omologul său de la DMPFI este, însă, mai nuanțat: pentru aceste proiecte, municipalitatea are o variantă de rezervă. Dacă lucrările nu sunt finalizate integral, va apela la o reglementare ce permite ca în proiectele unde lucrările așa-numite esențiale sunt executate în proporție de 95% să se facă o recepție parțială cu decontarea din banii europeni, urmând ca lucrările auxiliare, care nu țin de obiectul principal al contractului, cum sunt cele pentru racordarea la utilități și cele suplimentare - pentru reabilitare și modernizare, finanțate de la bugetul local - să fie încheiate în 120 zile.
„La cele două școli eficientizarea energetică este făcută, au rămas de finalizat lucrări de reabilitare și modernizare”, explică Popa.

ÎN DOI PAȘI. Deși vara aceasta șantierul a progresat spectaculos, de la 15% în luna mai (stânga) la peste 80% săptămâna trecută (dreapta), nu e cert că proiectul de eficientizare energetică, reabilitare și modernizare a școlii „Lucreția Suciu” din Oradea va fi gata până la sfârșitul lunii. Ca să nu piardă fondurile europene, Primăria poate face recepția în doi pași: la termen pentru lucrările de eficientizare energetică, finalizate din PNRR, apoi pentru cele de reabilitare, plătite din banii orașului și încă neterminate
CJ Bihor, în grafic
Cu 13 proiecte totalizând 437,14 milioane lei, pe locul secund este Consiliul Județean Bihor, care a finalizat 10 dintre ele: Campusul Dual (120,52 milioane lei), modernizarea Bibliotecii Județene și a celor din Sântandrei, Sânmartin și Nojorid (24,68 milioane), achiziția a 25 microbuze școlare electrice (22,82 milioane), dotarea școlilor speciale (5,72 milioane), actualizarea planului de amenajare a teritoriului (0,94 milioane), pasajul suprateran de pe DN79 între ERA și OSC (47,61 milioane), pasajul de pe DN19 la ieșirea spre Biharia (49,70 milioane), pasajul suprateran pe centura Oradea din zona Metro (49,52 milioane lei) și cel din intersecția cu calea ferată spre Felix (50,93 milioane), lunea aceasta fiind programată și finalizarea pasajului subteran din Calea Aradului, pe sub centura orașului (32 milioane).

Potrivit președintelui Mircea Mălan (foto), un al 11-lea proiect, pentru creșterea eficienței energetice și reabilitarea a trei imobile ale DGASPC (11,34 milioane lei), va fi recepționat până la finele lunii, la fel și celelalte două, cu aceleași obiective, vizând clădirile Spitalului de Psihiatrie Nucet (30,7 milioane lei).
„La spital vor fi gata lucrările esențiale, pentru eficientizarea energetică, nu pierdem banii. Celelalte lucrări, de exemplu zugrăvirea, care nu țin de obiectul finanțării europene, pot fi încheiate ulterior”, spune șeful CJ Bihor.

În top în județ
În ce privește UAT-urile din județ, se remarcă Șteiul, care a încheiat deja toate cele 17 proiecte (86,31 milioane lei), pentru reabilitarea unor școli, a Primăriei și a unor blocuri, plus înființarea a două centre sociale.
Beiușul a derulat 10 proiecte (55,57 milioane lei), între care reabilitarea Casinei Române și a 5 unități de învățământ, construirea unei creșe și dotarea școlilor, iar viceprimarul Dragoș Balog afirmă că toate sunt gata la termen.
Primăria Aleșd și-a făcut și ea treaba, finalizând toate cele 7 proiecte (40,87 milioane lei), pentru reabilitarea a patru școli, a Primăriei și a Cetății Piatra Șoimului, construirea unei piste velo și dotarea unităților de învățământ. La fel și Săcueni, unde vor fi gata la termen cele 7 proiecte (25,66 milioane lei), pentru eficientizarea energetică și reabilitarea Primăriei și a unei școli, dotarea altor 3 școli, construirea de locuințe și a unei piste pentru bicicliști.
Cu pierderi
Probleme au două municipii și un oraș. Valea lui Mihai, cu 4 proiecte de 26,04 milioane lei, pentru extinderea rețelei de apă (16,65 milioane lei), actualizarea PUG (0,32 milioane lei), infrastructură TIC (3,22 milioane), nu termină pista velo și pierde 5,85 milioane lei. Din 7 proiecte de 45,79 milioane lei, Marghita a finalizat reabilitarea spitalului (4,88 milioane lei), infrastructura TIC (2,92 milioane lei), insulele ecologice (1,46 milioane) și dotarea școlilor (7,01 milioane), dar a ratat 3 proiecte: construirea de locuințe (20,12 milioane lei), actualizarea PUG (2,38 milioane lei) și pista velo (7,02 milioane lei), iar primarul Demian Zsolt confirmă pierderea fondurilor europene aferente acestora.
Din 12 proiecte de 85,53 milioane lei, Salonta a finalizat integral 8, pentru renovarea energetică a unor blocuri și a unui liceu, iar pentru alte 2 proiecte ajunse la 95% - pentru dotarea școlilor și renovarea energetică a Colegiului Național „Teodor Neș” - va face recepția lucrărilor esențiale. În schimb, orașul pierde 8,47 milioane lei pentru nefinalizarea renovării Primăriei și 19,55 milioane lei pentru pista velo.
Comunele, în grafic
Cu 3 proiecte (de 27,99 milioane lei), Tinca și-a extins canalizarea în 3 sate și a dotat grădinițele, Gepiu a avut 6 proiecte (19,8 milioane) pentru reabilitarea unei școli, a unui cămin cultural și a Primăriei, dotarea unei școli, pistă velo și sistem de monitorizare video, Sântandrei 6 proiecte (16,79 milioane) pentru dotarea unităților de învățământ, reabilitarea unei școli și a unei grădinițe, înființarea unui centru pentru vârstnici și o pistă pentru bicicliști.
Sânmartin și-a finalizat toate cele 7 proiecte (16,1 milioane) pentru dotare de școli, extinderea rețelei de apă-canal, reabilitarea a două grădinițe și pistă velo, Drăgești cele 5 proiecte (12,88 milioane) pentru dotarea unităților de învățământ, reabilitarea a 2 școli, 2 cămine culturale și 2 grădinițe, plus construirea unei școli, Tăuteu cele 9 proiecte (12,14 milioane lei) pentru construirea unui centru de colectare a deșeurilor, reabilitarea a 5 unități de învățământ și dotarea a 3 școli, PUG și pistă velo, Tulca cele 7 proiecte (6,87 milioane lei) pentru reabilitarea unui cămin cultural, dotarea unităților de învățământ, reabilitarea a 3 dintre acestea și sistem de supraveghere video, Cociuba Mare 5 proiecte (4,67 milioane lei) pentru reabilitarea unei școli, a centrului medical de permanență și a Primăriei, dotarea unităților de învățământ și actualizarea PUG etc.
„Am avut discuții cu toți primarii de comune și toți spun că își termină la timp proiectele PNRR”, afirmă prefectul Marcel Dragoș (foto), mulțumit de bilanț: Bihorul s-a ales cu investiții noi și folositoare, finanțate în mare parte cu bani gratis...
FRUNTAȘI
Pe primul loc în țară
Cele 457 de proiecte finanțate prin PNRR plasează Bihorul pe primul loc între județele țării, urmat la distanță de Suceava (339), Iași și Mureș (câte 336), Timiș (291) și București (289).
Cele mai multe (198) au fost derulate prin ministere, de exemplu prin cel al Dezvoltării cele finanțate pe componenta C5 Valul Renovării (reabilitări energetice, piste velo, creșe), prin Ministerul Mediului pe componenta C1 Managementul Apei (rețele de apă-canalizare, insule ecologice, centre de colectare deșeuri) ori prin cel al Educației, pe componenta C15 Educație (ca de pildă Școala Verde din Drăgești).
PNRR a fost lansat în 2021 cu o alocare inițială de 28,5 miliarde euro, dintre care 14,2 miliarde euro granturi, adică fonduri nerambursabile, restul fiind împrumuturi cu dobânzi sub cele bancare. Condiția esențială pentru banii gratis a fost ca proiectele să fie gata la 31 august 2026, în caz contrar urmând să fie pierduți.