Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a declarat că proiectul de 2 miliarde euro pentru modernizarea căii ferate între Cluj Napoca și Episcopia Bihor este întârziat cu aproximativ un an, iar asta din cauza problemelor de proiectare, mai ales între Huedin și Aleșd.
El a adăugat că „sunt răspunderi pe care trebuie să le urmărim”, indiferent dacă sunt din cauza constructorilor sau a CFR.
„Degeaba ai mai multe bucăți...”
„Proiectul liniei de cale ferată este, din păcate, întârziat”, a declarat vineri premierul, care a vizitat șantierele din Bihor ale Autostrăzii Transilvaniei, răspunzând astfel unei întrebări privind stadiul proiectului de electrificare și modernizare a căii ferate dintre Cluj Napoca și Episcopia Bihor.
„Are o întârziere de aproximativ un an de zile, generată în principal de situaţia de la jumătatea lucrărilor dintre oraşele Huedin şi Aleşd, unde au fost întârzieri de proiectare de peste un an de zile şi unde, discutând chiar astăzi cu domnul secretar de stat Savin (n.r. - Ciprian Șerban Savin) de la Transporturi, care gestionează zona de feroviar, înţeleg că problemele sunt în fază de deblocare”, a spus premierul.
Bolojan a arătat că din cauza întârzierii de pe tronsonul dintre Huedin și Aleșd întregul proiect nu va fi gata la timp, și „exact ca pe Autostrada Transilvania (n.r. – unde aproximativ 40 de km din județul Sălaj vor fi gata abia în 2031), degeaba ai mai multe bucăţi terminate dacă nu ai şi ultima bucată, pentru că altfel nu se poate circula”.
Strategic, dar compromis
„La calea ferată constrângerile sunt şi mai mari decât pe partea de rutier, acolo e nevoie de o mobilizare mai bună, de deblocarea acestor aspecte tehnice care au făcut ca pe acest tronson să nu se lucreze, în aşa fel încât acest proiect strategic pentru România, care este conectarea feroviară cu Europa, să fie finalizat, să se reia circulaţia trenurilor şi să încercăm, în anii următori, să creştem ponderea transportului de mărfuri şi de călători pe calea ferată”, a subliniat Bolojan.
„Trebuie să recunoaştem că ăsta este un minus în logistica de transport a României în ultimii ani, datorită preţurilor, datorită scăderii vitezei de transport pe calea ferată, datorită lucrărilor care au fost făcute şi, uneori, şi a lipsei de modernizare a materialului feroviar. Avem o pondere mai scăzută a transportului, ceea ce face să avem şosele aglomerate, poluare suplimentară şi lucruri care nu sunt în bună regulă”, a mai spus premierul.
„Nu vă pot da un termen”
Potrivit acestuia, „orice lucrare care se termină la timp, orice lucrare care îşi respectă finanţarea este un câştig, şi orice lucrare întârziată înseamnă pierderi directe, înseamnă pierderi indirecte, pentru că oamenii nu valorifică acea infrastructură”.
Întrebat de BIHOREANUL cine va răspunde în această a doua situație, în care România înregistrează pierderi din cauza întârzierii lucrărilor, premierul a afirmat că „Sunt răspunderi contractuale pe care trebuie să le urmărim. Dacă sunt din culpa constructorilor trebuie să li se aplice prevederile contractuale, să li se pună penalizări. Dacă sunt datorită beneficiarilor, fiecare dintre cei care sunt pe funcții (...) într-o formă sau alta trebuie să răspundă pentru buna funcționare a instituției, acolo unde are o răspundere”.
De asemenea, întrebat când va fi finalizat acest proiect, Bolojan a admis că „nu vă pot da un termen în momentul de față”.
În fine, în condițiile în care BIHOREANUL a arătat că CFR nu răspunde solicitărilor de a furniza informații și explicații privind proiectul, în ciuda valorii enorme, de 2 miliarde de euro din fonduri PNRR disponibile doar până în luna august a anului viitor, premierul a spus că va cere CFR să prezinte public datele. „Voi ruga responsabilii de la CFR ca până la finalul acestui an să facă o conferință de presă la Cluj sau la Oradea, în care să prezinte stadiul la zi acestui proiect și de asemenea să anunțe termenele de finalizare”, a spus prim-ministrul.
CFR știa din primăvară
BIHOREANUL a dezvăluit în premieră, încă din luna mai a acestui an, când stadiul lucrărilor era abia la 25%, că proiectul de electrificare și modernizare a liniilor feroviare nu va fi gata la timp, în vara anului viitor, cu riscul pierderii integrale sau parțiale a fondurilor europene.
Cauzele, admitea șeful Direcției de Implementare a Proiectelor cu Finanțare Externă din cadrul CFR, Eugen Dedu, între timp schimbat din funcție, sunt insuficienta pregătire a proiectului chiar de către CFR, incapacitatea statului de a expropria terenuri și relieful dificil.
Compania Națională de Căi Ferate CFR SA a semnat în noiembrie 2022 cel mai mare contract de finanțare din istoria sa, în valoare de 9,36 miliarde lei, echivalentul a 2 miliarde euro, după ce încă din anul precedent, 2021, tocmai pentru că finanțarea era asigurată din PNRR și din bugetul de stat, scosese la licitație atribuirea lucrărilor.
Obiectivul proiectului era creșterea siguranței și vitezei circulației, așa încât pe cei 116,21 km dintre Cluj Napoca și Episcopia Bihor trenurile de marfă să se poată deplasa cu până la 120 km/h, iar cele de călători cu până la 160 km/h, urmând ca un InterRegio să parcurgă traseul în 2 ore și 15 minute, iar unul Regio în 2 ore și 20 de minute.
Proiectul includea reabilitarea a 78,04 km de linii simple și 88,16 km de linii duble, modernizarea unor stații de călători și a echipamentelor de comunicații, precum și introducerea unui sistem modern de siguranță a traficului ce permite, între altele, ca poziția fiecărui tren să fie cunoscută în timp real, nu doar atunci când trece de un așa numit punct de semnal fix.
După trei ani, abia la un sfert
Lucrările au fost atribuite în decembrie 2022 și începute pe 1 ianuarie 2023, împărțite în patru loturi, câte două în Cluj și în Bihor.
Pentru lotul I, Cluj-Napoca - Aghireș (30,41 km), CFR a angajat o asociere formată din RailWorks, Alstom (Franța) și Arcada Company (Galați) contra sumei de 1,611 miliarde lei (fără TVA), pentru reabilitarea și electrificarea liniilor, modernizarea a 2 gări și 2 halte, reabilitarea a 13 poduri și 35 de podețe și construirea unui pasaj rutier. În prezent, pe acest tronson stadiul de execuție a ajuns, conform chiar CFR, abia la 49%.
Pentru lotul II, Aghireș - Poieni (36,53 km), CFR a semnat un contract de 1,535 miliarde lei (fără TVA) cu aceeași asociere, pentru reabilitarea a 2 gări și 2 halte, a 3 poduri, 67 podețe și 2 tuneluri (Stana 1 - 298 metri și Stana 2 - 320 m), plus construirea unui pasaj denivelat. Aici, stadiul lucrărilor este de 52%.
În Bihor, lotul III, cel mai lung, se întinde între Poieni și Aleșd (52,74 km), contractul fiind semnat cu asocierea FCC Construcciones (Spania), Gülemark și CNN Altyaopi (ambele din Turcia), care pentru 2,117 miliarde lei (fără TVA) trebuie să reabiliteze 2 gări, 7 halte și 2 tuneluri (Șuncuiuș - 191 metri și Peștera - 86 metri). Stadiul este aici de numai 15%.
Pentru lotul IV, Aleșd - Episcopia Bihor (46,74 km), lucrările au fost contractate cu asocierea Webuild, Impresa Pizzarotti și Salcef (Italia), care în schimbul a 2,416 miliarde lei (fără TVA) trebuie să reabiliteze 4 gări, 1 haltă, 8 poduri, 17 podețe și 8 pasaje, și să dubleze linia pe 17,91 km între Telechiu și Oșorhei. Aici, lucrările sunt la 25%.