Premierul interimar Ilie Bolojan a făcut luni, în ultima zi pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor din PNRR, un prim bilanț al programului, despre care a subliniat că a însemnat „un salt important în domeniul investițiilor” și lasă în urmă autostrăzi, căi ferate modernizate, spitale, școli și clădiri publice reabilitate. România pierde însă 770 de milioane de euro pentru neîndeplinirea jalonului privind legea salarizării și până la 100 de milioane de euro din cauza celui privind decarbonizarea.
Declarațiile au fost făcute luni la Târgu Mureș, unde Bolojan a participat la inaugurarea noului Centru Chirurgical Cardiovascular și a vizitat combinatul Azomureș și centrala de la Iernut.
Premierul a anunțat că un bilanț cu cifrele finale ale PNRR va fi prezentat în zilele următoare, după evaluarea tuturor sumelor.
Ce rămâne după PNRR
„Astăzi este și ziua în care acest program important, cel mai mare program de finanțare al Uniunii Europene pentru țările membre se finalizează pentru România”, a spus Bolojan.
Potrivit acestuia, programul a avut pentru România o componentă de granturi de aproximativ 13,5 miliarde de euro și una de împrumuturi care a fost diminuată treptat, până la circa 7 miliarde de euro.
„Am finalizat practic acest program. Apreciez că în urma lui în România vor rămâne investiții importante”, a declarat premierul interimar.
Printre exemplele date de acesta se numără Autostrada Moldovei, unde luni se deschide un nou tronson de aproape 50 de kilometri spre Bacău. Bolojan a spus că până la sfârșitul anului ar urma să fie deschis și următorul tronson, iar în primăvara anului viitor să se poată circula pe autostradă până la Pașcani.
Pe lista investițiilor importante finanțate prin PNRR, premierul a enumerat și căi ferate modernizate și electrificate, infrastructura spitalicească, modernizarea și dotarea școlilor și proiectele de eficiență energetică derulate de autoritățile locale.
„Consider că a fost un salt important în domeniul investițiilor și foarte multe autorități locale, ministerele au reușit să realizeze proiecte importante atât din PNRR, din cofinanțările proprii sau din bugetul de stat”, a spus Bolojan.
Un nou centru cardiovascular, la Târgu Mureș
Unul dintre exemplele prezentate luni este chiar Centrul Chirurgical Cardiovascular din Târgu Mureș, pe care Bolojan l-a indicat drept unul dintre cele opt proiecte importante din sănătate care se definitivează odată cu PNRR.
Potrivit Ministerului Sănătății, investiția depășește 150 de milioane de euro. Noua clădire are aproape 19.400 de metri pătrați, 219 paturi, un bloc operator cu patru săli de operație, unitate ATI și structuri de cardiologie, chirurgie cardiovasculară și cardiologie pediatrică.
Bolojan a arătat că proiectele de acest tip au acumulat întârzieri în prima etapă, atât din cauza unor decizii luate târziu, cât și a contestațiilor și întârzierilor din procedurile de achiziție.
„Am avut întârzieri pentru că nu s-a făcut de la început ce trebuia făcut”, a spus premierul.
El a arătat că una dintre prioritățile Guvernului în acest an a fost recuperarea acestor întârzieri și ajustarea jaloanelor acolo unde acestea nu mai puteau fi îndeplinite în forma stabilită inițial.
770 de milioane de euro pierdute
Bilanțul PNRR are însă și o parte negativă. Bolojan a reiterat că România pierde două sume din cauza unor jaloane neîndeplinite, cea mai mare fiind de 770 de milioane de euro.
Banii sunt aferenți jalonului privind noua lege a salarizării în sectorul public, care nu a fost adoptată până la termen.
„Deși am făcut tot posibilul în această perioadă să găsim o formulă de consens prin care aceste reforme mari să fie adoptate, nu s-a reușit trecerea legii salarizării și guvernul pe care îl reprezint n-are nicio responsabilitate pe această temă”, a spus Bolojan.
Premierul a adăugat: „Am făcut tot ce a fost posibil ca să-l trecem. Din păcate, nu s-a dorit acest lucru”.
Din 19 spitale, s-au finalizat doar 8
Separat, Bolojan a făcut și un bilanț al investițiilor PNRR din sănătate. Potrivit acestuia, bugetul destinat domeniului a scăzut, prin reduceri succesive, de la peste 2 miliarde de euro la puțin peste 1 miliard. Premierul a subliniat însă că diferența nu reprezintă bani pierduți, ci fonduri redirecționate către alte domenii unde puteau fi utilizate.
„De la 19 spitale câte am avut după ce s-a reașezat PNRR-ul în 2023, am ajuns să fim în situația să finalizăm practic opt”, a spus Bolojan. Celelalte proiecte au fost transferate pe alte surse de finanțare, inclusiv fonduri europene de coeziune și bugete naționale. „Sunt niște ani pe care i-am pierdut practic”, a spus premierul, referindu-se la întârzierile pe care acestea le vor acumula, în detrimentul pacienților și al specialiștilor din sănătate.
Până la 100 de milioane de euro, pierdute la decarbonizare
O altă sumă, de până la 100 de milioane de euro, va fi pierdută din cauza neîndeplinirii jalonului privind decarbonizarea.
Bolojan a explicat că România s-a angajat să închidă unele centrale pe cărbune, dar capacitățile energetice care trebuiau să le înlocuiască nu au fost finalizate. El a invocat centrala de la Craiova și situația din Valea Jiului.
În aceste condiții, două grupuri de la Turceni și Craiova vor fi menținute până cel târziu în 2028, pentru a putea fi asigurată încălzirea Craiovei pe timpul iernii și pentru menținerea echilibrului energetic până la punerea în funcțiune a altor capacități pe gaz, fotovoltaice sau de stocare.
Bilanțul de la Oradea
Finalul perioadei de implementare a PNRR a fost marcat luni și la Oradea. După cum BIHOREANUL a scris, Primăria Oradea a anunțat că a finalizat toate cele 39 de proiecte derulate prin PNRR, în valoare totală de aproximativ 160 de milioane de euro.
Din această sumă, 117 milioane de euro reprezintă fonduri nerambursabile și 43 de milioane de euro contribuția municipalității, cele mai multe investiții fiind făcute în școli, grădinițe și creșe.
Între proiectele prezentate luni s-a numărat și reabilitarea Bazinului acoperit Herman Schier, o investiție de aproximativ 13 milioane de lei, care a inclus modernizarea clădirii și a instalațiilor și lucrări de eficientizare energetică.
Azomureș și Iernut, alte două obiective ale vizitei
Pe de altă parte, în aceeași deplasare în județul Mureș, Bolojan a anunțat că, după finalizarea procedurilor de avizare pentru preluarea Azomureș de către Romgaz, cei peste 800 de angajați ai combinatului urmează să fie preluați din septembrie, iar ținta este ca producția de îngrășăminte să fie reluată la capacitate în primul trimestru din 2027.
La centrala de la Iernut, aflată la aproximativ 90% grad de realizare după ani de întârzieri și două contracte reziliate, Bolojan a spus că lucrările ar trebui să ducă obiectivul în faza de operare la sfârșitul acestui an, urmând ca probele să înceapă în iarnă și centrala să funcționeze la capacitate în primul trimestru din 2027.
Înaintea ședinței de Guvern de luni seară, Bolojan a mai anunțat că Executivul urma să aprobe ultimele hotărâri necesare pentru închiderea unor aspecte ale PNRR și că dorește ca acestea să fie publicate în Monitorul Oficial până la sfârșitul zilei.
Premierul a precizat că, după centralizarea datelor, Guvernul va prezenta „în zilele următoare” un bilanț cu sumele finale aferente programului.
31 august este termenul-limită stabilit la nivel european pentru realizarea reformelor și investițiilor și pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor din planurile naționale. Statele membre mai pot depune cererile finale de plată până pe 30 septembrie, iar Comisia Europeană trebuie să încheie plățile până la 31 decembrie 2026.
Declarațiile lui Bolojan: