Întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan, liderul PSD Sorin Grindeanu și reprezentanții Asociației Comunelor din România (ACoR), desfășurată marți, la Adunarea Generală a asociației, a fost marcată de tensiuni și reproșuri dure din partea primarilor, în contextul nemulțumirilor față de prevederile proiectului de reformă a administrației publice promovate de Guvern.

Reuniunea a avut loc în aceeași zi în care angajați din circa 1.500 de primării din țară, inclusiv unele din Bihor, au intrat într-o grevă de avertisment, nemulțumiți de reforma administrației.

În timp ce Sorin Grindeanu le-a spus edililor mesaje menite să-i măgulească și să-i liniștească, iar apoi a și plecat, premierul Ilie Bolojan a reiterat nevoia de scădere a cheltuielilor, le-a spus că „România nu mai are bani” și a rămas să le asculte reproșurile. 

Grindeanu: „Nu e titlu de glorie să dai oameni afară”

Primul care le-a vorbit primarilor la Parlament a fost șeful PSD. Sorin Grindeanu a susținut că „în ultima perioadă s-a încercat cu bună știință și aproape cu toate mijloacele diabolizarea primarului din România”, acuzând că aleșii locali sunt prezentați „aproape de fiecare dată” drept „incapabili”, „angajatori de pile sau amante” ori oameni care vor „fonduri de la buget… ca să le fure”.

În privința pachetului pregătit de Guvern, Grindeanu a cerut ca acesta să nu fie prezentat drept „reformă”, trimițând „săgeți” spre premierul Ilie Bolojan, care se afla și el la prezidiu.

„Nu e nicio reformă și nici nu ar trebui să fie un titlu de glorie în a da oameni afară”, a spus liderul PSD, citat de Antena 3 CNN. El a spus că „restructurările sunt absolut necesare acolo unde schemele au fost supraîncărcate”, dar a criticat tăierile „paușal” și a susținut că „măsurile vor viza și administrația publică centrală”, fiind „incorect ca efortul să fie pus doar pe administrația locală”.

În discursul său, Grindeanu a insistat pe mesaje menite să liniștească primarii, cum ar fi că „nimeni nu se va atinge de fondurile destinate comunelor” și a avertizat că „înghețarea investițiilor ar fi un act de sabotaj economic și social”. El a spus că alocările pentru PNDL și Anghel Saligny trebuie să continue și în 2026, cu „plata la zi a facturilor”, iar „toți banii din impozitele și taxele locale trebuie să rămână” la autoritățile locale.

Potrivit relatării G4Media, Grindeanu și-a încheiat discursul și a plecat înainte ca premierul să ia cuvântul.

Inquam Photos / Octav Ganea 

Bolojan: „Nu va mai putea fi așa cum eram obișnuiți”

În discursul său, Ilie Bolojan le-a dat primarilor mesaje tranșante, cum că „lucrurile în administrația locală, dar și centrală, nu vor mai putea fi așa cum eram obișnuiți să fie până acum”, făcând referire la „deficitele foarte mari” și la angajamentul de corectare a acestora.

Premierul a argumentat că, în România, „majoritatea sumelor” folosite de administrația locală provin din „transferuri de la bugetul de stat – circa 80%”, în timp ce în UE ar fi „circa 50%”. Totodată, a afirmat că, în media UE, veniturile din taxe locale acoperă cheltuielile cu salariile, dar „în România acoperă doar un sfert”.

Bolojan a avertizat că, dacă în actualele structuri administrația nu devine „mai eficientă și mai performantă”, „până în 2028 se va ajunge la reforma administrației”, cu „reduceri de comune, comasări”.

Inquam Photos / Octav Ganea 

Impozite la „valori de piață” și frână la investiții noi

Bolojan a spus că „pachetul pentru administrație” ar urma să fie adoptat „cel târziu săptămâna viitoare” și va include inclusiv „o componentă de reducere de personal acolo unde numărul angajaților depășește limitele”.

Pe partea de taxe, premierul a susținut că „nu mai puteam rămâne la nivelurile” actuale, invocând ponderea veniturilor din taxele locale în PIB (0,55% în România, față de o medie UE de 1,8%). El a afirmat că, de anul viitor, taxele vor fi aplicate la „valorile de piață” stabilite de Ministerul Finanțelor, însă „procentele vor rămâne la dispoziția” autorităților locale, cu ideea ca nivelul de anul viitor să fie „apropiat” de cel din acest an, iar veniturile suplimentare să rămână la UAT-uri.

În privința investițiilor, Bolojan i-a îndemnat pe primari să nu mai deschidă proiecte noi și să se concentreze pe finalizarea celor deja începute. A dat exemplul investițiilor prin CNI, unde ar fi „1.200 de investiții începute”, cu un cuantum general de „12,5 miliarde”, în timp ce alocarea anuală ar fi de „2,5 miliarde”, concluzionând: „Este lipsit de logică să mai deschidem investiții noi”.

Inquam Photos / Octav Ganea 

Primarii: „Măsuri luate pe picior”

La finalul discursului premierului, mai mulți primari de comune prezenți la întâlnire, toți purtând panglicile tricolore, au formulat critici directe. Un edil i-a reproșat lui Ilie Bolojan că măsurile au fost adoptate „pe repede înainte” și că taxele locale au fost majorate prea mult: „Nu poți să vii cu o reglementare, iar în 6 zile lucrătoare să adopte toată țara hotărârile. Sunt măsuri luate pe picior”.

Conform Euronews.ro, președintele ACoR, Emil Drăghici, i-a spus premierului că s-a raportat la UE fără să menționeze nivelul salarizării din România și a ironizat folosirea termenului „pachet”: „L-ați numit pachet pentru că n-ați făcut nimic altceva decât să ne împachetați rând pe rând”. El a susținut că măsura trebuia făcută mai devreme, „în mai, iunie”, pentru a exista timp pentru calcule și aplicațiile informatice, și că taxele „trebuiau mărite, dar rațional”.

Bolojan a răspuns invocând constrângerile bugetare: „Ne-a împachetat realitatea și cetățenii… România nu mai are bani. Îi împrumutăm”. Premierul a admis, totodată, că ar fi fost „bine” ca măsurile să fie adoptate mai din timp, însă a spus că „au fost contestate” și „s-au dat amânări”, cu referire indirectă la perioada lungă de negocieri din coaliția de guvernare pe această temă. 

În intervențiile lor, mai mulți primari au descris probleme de funcționare în comunele mici: lipsă de personal, salarii care nu atrag specialiști („nu vine nimeni… pe un salariu de 4.000 de lei”), birocrație și lipsa unei autonomii locale reale.

Primarul comunei Sadu, Ioan Ivan, a cerut predictibilitate și a spus că este nevoie de „un parteneriat solid”, propunând respectarea principiului „transfer de responsabilitate și transfer de resursă 100%”.

Plină de emfază, Mariana Gâju, primărița PSD a comunei Cumpăna și totodată prim-vicepreședintele asociației, l-a acuzat pe Bolojan că „reforma pe care dvs vreți să o faceți a pornit greșit. Nu sunt de acord să fim criticați că primarii ar fi mărit taxele și impozitele. Cu declarația asta vreți să ne îngropați pe toți”. Ea a acuzat lipsa de consultare a aleșilor locali de către administrația centrală: „Am ajuns, român adevărat, să mulțumesc miniștrilor UDMR că ne-au acordat sprijinul”. 

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!