Sala mare a Muzeului Țării Crișurilor a fost arhiplină la lansarea celei mai recente cărți a directorului instituției, istoricul Gabriel Moisa - „Nomenclatura comunistă din Bihor. Stop cadru: anul 1989” -, pe care autorul a mărturisit că a scris-o și pentru a demonta miturile despre „cât de bun a fost comunismul”.

Doar că în asistență s-au aflat și membri ai acelei nomenclaturi, și nostalgici care s-au simțit ultragiați și datori să ia apărarea regimului comunist, elogiindu-i „realizările”.

„Datorie de conștiință”

Cartea apărută la Editura Muzeului Țării Crișurilor (de unde poate fi lși procurată, de altfel) a fost lansată miercuri, în prezența a peste 150 de membri ai intelectualității locale atrași de faptul că urma să fie prezentată de un istoric-vedetă, profesorul Adrian Cioroianu (foto), cunoscut multora dacă nu atât pentru lucrările sale, în mod sigur pentru aparițiile la TV și, poate, și pentru că o scurtă perioadă a fost ministru de Externe.

Înainte de acesta, însă, un coleg al autorului, profesorul Sorin Șipoș, de la Universitatea orădeană, a subliniat titlul provocator al cărții, arătând că Gabriel Moisa „a încercat să explice evoluția noastră post-89 în raport cu ceea ce a fost înainte, temă încă de actualitate”.

„Există o datorie de conștiință a istoricului, să ducă mai departe lucrurile. Cartea vorbește despre finalul unui regim”, a spus Adrian Cioroianu, amintind că pentru vinovăția regimului comunist în România a plătit „doar Nicolae Ceaușescu și soția sa”, restul nomenclaturii trecând printr-o „reconvertire”.

Cioroianu a evidențiat și că autorul a fost motivat în scrierea cărții de faptul că „o bună parte din clișeele și fantasmele de atunci (n.r. – din comunism) le-am regăsit în ultimii ani, când o parte din cetățeni sunt convinși că suntem mai buni, mai speciali decât alții, că trebuie să fim independenți...”.

Independenți pe marginea prăpastiei

Gabriel Moisa (foto) a confirmat că și-a propus nu doar o radiografie a nomenclaturii din Bihor la finalul regimului comunist, ci și că, implicit, a încercat să demonteze falsul „suveranism” și falsa „independență” a României din 1989: „De aceea am pornit la drum, să vedem cum se manipula adevărul, cum eram mințiți în numele suveranității, independenței și patriotismului”.

De altfel, în primele pagini ale lucrării, autorul avertizează că în România de azi „devine tot mai clar de ce reflexul anti-occidental, asemeni celui din comunism, revine în actualitate”, arătând ironic că pentru români „vinovați de tot ce se întâmplă sunt străinii, exclusiv cei din Occident, desigur, în timp ce românii au în gena lor perfecțiunea, ar fi poporul care trăiește în Grădina Maicii Domnului”.

Astfel de teze au fost sădite în comunism, a subliniat istoricul, citând câteva rânduri din oficiosul PCR, Scânteia, din aprilie 1989, când Republica Socialistă România își plătise datoria externă – făcută tot de Ceaușescu! – cu prețul unor suferințe teribile la care cetățenii au fost supuși, precum foamea și frigul din locuințe, plus izolarea. „Pentru întâia oară în istorie, România nu mai datorează nimănui tribut, este independentă și economic, și politic”, consemna atunci ziarul PCR, ceea ce istoricul a comentat caustic: „Eram atât de independenți încât eram pe marginea prăpastiei”.

Totul crapă, se prăbușește...

Cartea „Nomenclatura comunistă din Bihor. Stop cadru: anul 1989” scoate la lumină, după mai bine de trei decenii și jumătate de la prăbușirea regimului, adevăruri cumplite pe care chiar nomenclaturiștii le spuneau în ședințele de partid.

La Plenara din 28 iulie 1989 a Comitetului Județean al PCR, de pildă, directorul Întreprinderii Înfrățirea, prezentată în presa comunistă a vremii ca întreprindere-fanion a județului, îi raporta prim-secretarului Andrei Sorcoiu că „a vândut doar 4% din producție, pentru că producția este de proastă calitate”, directorul CET semnala că „totul crapă, instalațiile sunt vechi și încălzirea nu mai merge”, directorul Schelei de Petrol de la Suplacu de Barcău că „suntem în blocaj total și în câteva luni se prăbușește totul”, în timp ce un oficial din agricultură raporta că „animalele mor pe capete fiindcă nu avem decât o treime din furajele necesare”.

Situația era aceeași în toată țara, a adăugat istoricul, atâta doar că în presa de partid era roz și nimic din realitate nu era prezentat cetățenilor, ceea ce poate face ca astăzi unii să aibă impresia că se trăia bine în comunism, iar țara se bucura de „suveranitate” și de „independență”, fiindcă a fost condusă de „patrioți”.

„Dacă a fi patriot înseamnă să înfometezi un popor întreg, dacă a fi suveran înseamnă să-ți închizi granițele ca să nu mai intre și să nu mai iasă nimeni, dați-mi voie... Iar astăzi, noțiuni atât de grele - suveranitate, independență și patriotism -, dacă le folosim de dimineața până seara, se tocesc”, a avertizat autorul, adăugând că, în realitate, a fi patriot „înseamnă să-ți faci treaba la locul tău de muncă și a-l respecta pe celălalt”.

Episcop, mărturie de agronom

Autorul a vobit și despre faptul că în spatele nomenclaturii de prim plan s-a dezvoltat o adevărată „țesătură” de nomenclaturiști mai mici, care s-au convertit și au supraviețuit, inclusiv în politica pe stil nou, până spre mijlocul anilor 2000, când România și-a exprimat opțiunea pentru integrarea în Uniunea Europeană și în UE.

Dacă apartenența la partid a fost considerată obligatorie pentru cei care voiau să facă carieră în comunism, cum a subliniat și Adrian Cioroianu, mărturisind că probabil și el ar fi devenit membru PCR fără schimbarea din 1989, în schimb non-apartenența la PCR a fost subliniată că o opțiune morală de episcopul greco-catolic al Oradiei, PS Virgil Bercea (foto).

Lucru știut mai puțin, Bercea a fost inginer agronom și a preferat ca după absolvirea studiilor să lucreze la o stațiune de cercetare din județul Mureș. El s-a confesat spunând că spre finele anilor 80 a fost chemat la Cluj și i s-a oferit un post la Universitate, dar s-a sfătuit cu directorul stațiunii din Mureș, care l-a prevenit că pentru asta va trebui să se înscrie în PCR, ceea ce el nu a dorit, tocmai pentru a nu face compromisuri morale. 

Vocea acuzaților

Inedit la lansarea cărții lui Gabriel Moisa a fost că, după ce mult mai cunoscutul său confrate Adrian Cioroianu a povestit că în tinerețe, când și-a scris teza de doctorat despre cultul personalității lui Ceaușescu, a vorbit cu înalți nomenclaturiști și a constatat că „erau nevorbiți”, tot nevorbiți s-au dovedit și câțiva membri ai nomenclaturii din Bihorul anului 1989 prezenți în sala de conferințe a Muzeului, la lansarea lucrării.

Unul dintre ei, Ioan Chivari (foto), fost membru al Comitetului Județean al PCR, dar cunoscut după 1989 ca reprezentant al Partidului Socialist al Muncii și apoi al PSD, s-a jurat că atunci când își rostea cuvântările la plenarele și congresele partidului nu l-a cenzurat nimeni, iar comunismul a avut meritul de a fi eradicat, printre altele, analfabetismul.

Un altul, Nicolae Meseșan (foto), fost fotograf al Județenei de partid, acum și el membru PSD, a depus mărturie că toți tovarășii de pe vremuri erau niște... meseriași.

„Ca fotograf profesionist, cu școala la Ștefan Gheorghiu (n.r. – „universitatea” care pregătea politrucii comuniști), vă spun că în cei 15 ani cât am lucrat la Comitetul Județean am întâlnit niște oameni deosebiți, de caracter și de bună credință”, comuniștii de frunte fiind persoane de treabă care, contrar cerințelor ideologice, își botezau la biserică odraslele, motiv pentru care Meseșan i-a și numit, spre amuzamentul asistenței, „creștini ortodocși”.

O septuagenară care s-a recomandat a fi economistă a pus la îndoială dezastrul economic prezentat în carte, deplângând analfabetismul funcțional al tinerilor de azi și spunând că „acum sunt elevi la Brâncuși (n.r. – colegiu tehnic) care nu știu unitățile de măsură”.

Alți orădeni, în schimb, au fost curioși să afle de la istorici de ce în România nu a avut loc un proces al comunismului ori de ce o parte a nomenclaturii locale a făcut cariere politice și după 1989. Întrebări retorice, de ale căror răspunsuri nu istoricii sunt responsabili, ci chiar politrucii comuniști deveniți politicieni „democrați”...

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!