- Barbarie în Bihor: un cimitir a fost ras cu buldozerul după ce peste el s-a înstăpânit o contabilă de primărie, care în final l-a vândut unui afacerist, pentru construcția de case.
- În timp ce parohul din Mădăras a acceptat desființarea ilegală a cimitirului, iar Primăria n-a dat nici măcar o amendă, un sătean a reclamat Parchetului Salonta împroprietărirea abuzivă și profanarea de morminte, dar a fost trimis la plimbare, pe motiv că-i un simplu particular.
„Acum trebuie să facem public, să știe tot românul”. Așa a scris Judecătoriei Salonta, la finele anului trecut, fostul paracliser al Parohiei Ortodoxe din Mădăras care, la capătul a trei ani de demersuri pe la instituții bisericești, administrative și judiciare, a constatat că slujbașilor acestora nu le pasă că, după ce a ajuns ilegal în proprietatea unei angajate a Primăriei comunei, vechiul cimitir din sat a fost nivelat cu buldozerul.
„Aceste fapte aduc înjosire moșilor și strămoșilor noștri, istoriei, satului și bisericii noastre”, zice Gheorghe Lăzău, cerând pedepsirea vinovaților. Cu excepția unei singure instituții, Poliția Salonta, celelalte s-au spălat pe mâini ca Pilat din Pont...
Pe fir în jos
În martie 2023, sătenii din Mădăras au văzut grozăvia: o parte a vechiului cimitir era nivelată cu un buldozer de angajații unui afacerist din Inand, care le-au spus că în loc urmau să fie făcute case. Tot de la ei au aflat că respectivul, Traian Oltean, cumpărase terenul de 0,7 hectare cu câteva luni înainte, în noiembrie 2022, de la contabila Primăriei, Maria Isai.
Oamenii au fost surprinși, căci, după câte știau, cimitirul aparținea Parohiei Ortodoxe, care, de altfel, încasa anual bani de la săteni în schimbul dreptului de a cosi iarba în zonă. „Am căutat prin acte, să pricepem cum cineva din Primărie a putut vinde teren din cimitir”, povestește BIHOREANULUI Gheorghe Lăzău (foto), fost paracliser, căruia i s-au alăturat cei doi epitropi ai Parohiei, Gheorghe Hașaș și Cornel Popa.
Din Cartea Funciară aveau să afle că Maria Isai se împroprietărise abuziv, în 1995, cu încălcarea Legii Fondului funciar. „CF-ul arată că în 1888, pe vremea Austro-Ungariei, terenul era fâneață, iar următoarea notare, din 3 august 1941, că a fost ipotecat «în favoarea Trezoreriei Regale», pentru că proprietarul de până atunci, un strămoș al lui Isai, nu și-a plătit impozitele. Apoi, în 1995, apare proprietară Maria Isai cu soțul ei”, spune Lăzău.
Peste lege
În 1941, fiind și război, explică fostul paracliser, cimitirul satului se umpluse, așa că a fost extins cu cele 0,7 hectare. „Ultima înhumare s-a făcut în 1956, când s-a umplut și partea asta, iar un nou cimitir a fost înființat în spatele bisericii”, zice Lăzău.
Întabularea pe numele contabilei Primăriei a fost ilegală. „Pe legea fondului funciar, dacă cineva cere reconstituirea unui drept de proprietate, dar suprafața respectivă este afectată de un interes public, primește teren pe alt amplasament”, spune Lăzău. Fostul preot paroh Dumitru Cristea (foto), pensionat la finele anului 2022, confirmă: „Am mai avut o situație când un credincios a cerut 50 de ari în cimitir (n.r. - 0,5 hectare), dar i s-a dat teren în altă parte”.
De altfel, de când Isai s-a întabulat și până când terenul a fost nivelat, sătenii habar nu au avut că în tot acest timp proprietară fusese contabila Primăriei. „N-a spus nimănui că și-a făcut acte, iar de vândut l-a vândut numai după ce s-a pensionat părintele Cristea”, zic ei. I-au cerut noului preot, Ciprian Matei, să le apere cimitirul, dar acesta s-a mulțumit doar să le spună că nu avea ce face, căci Parohia nu avea acte pe teren.
De la Primărie la Prefectură
Localnicii s-au adresat și mai multor instituții ale statului. „Nu este destul loc să se ridice case decât peste osemmintele moșilor și strămoșilor noștri?”, s-a plâns Lăzău Primăriei, în ianuarie 2024.
„Vă comunicăm că cimitirul vechi nu se găsește în patrimoniul Primăriei și prin urmare nu putem dispune de modul de utilizare a acestuia”, i-au răspuns primarul Eugen David și longeviva secretară a comunei, Cornelia Vereș, una dintre persoanele pe care Lăzău, Hașaș și Popa le bănuiesc că ar fi ajutat-o pe Isai să se împroprietărească. Asta, fiindcă potrivit Codului Administrativ, secretarii de comune răspund de ținerea la zi a Registrului Agricol și orice modificare se face numai cu acordul lor.
În februarie 2024, sătenii au sesizat și Prefectura Bihor, dar și aceasta le-a răspuns că vechiul cimitir „nu se găsește în patrimoniul comunei Mădăras”, iar pe de altă parte Parchetul Salonta avea deja în cercetare un dosar pe această temă.
De la Protopopiat la Episcopie
Lăzău a scris și Protopopiatului Tinca, de care ține Parohia Mădăras, precum și Episcopiei din Oradea, subliniind gravitatea profanării „mormintelor strămoșilor noștri, care au contribuit la menținerea Bisericii Ortodoxe și au luptat pentru țara aceasta”. Eparhia le-a răspuns sec, la fel ca Primăria: „Vă comunicăm că, așa cum v-a informat și Protopopiatul Tinca, terenul în cauză nu aparține Parohiei Mădăras”.
În iunie 2024, fostul paracliser a făcut plângere la DNA Oradea, reclamând „faptele secretarei comunei” și pe cele ale parohului Ciprian Matei. „Numai comuniștii profanau biserici și mănăstiri, acum unii preoți și reprezentanți ai statului profanează și vând morminte”, a scris el cu obidă, dar procurorii anticorupție i-au trimis plângerea la Parchetul Salonta, „pentru verificarea aspectelor semnalate”.
De la Poliție la Parchet
Tot în 2024, în februarie, Lăzău sesizase Poliția Mădăras, arătând că împroprietărirea contabilei, care între timp a decedat, a fost abuzivă, dar și că „o parte a vechiului cimitir a fost arată, inclusiv mormintele”. Conform legii cimitirelor, acestea pot fi desființate, mai ales dacă de la ultima înhumare s-au scurs 30 de ani, dar numai din motive temeinice (de pildă, dacă nu pot fi întreținute sau dacă autoritățile locale au planuri de utilitate publică, ceea ce la Mădăras nu era cazul), numai cu avizul cultului cărora le aparțin și al Secretariatului de Stat pentru Culte, cu autorizație de desființare (toate inexistente) și numai cu exhumarea și relocarea osemintelor (ceea ce nu s-a făcut).
„Cele sesizate întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tulburare de posesie și profanare de morminte”, a răspuns Poliția Salonta, anunțând deschiderea unui dosar penal.
În același an, în august, fostul paracliser a scris și Parchetului Salonta, acuzând împroprietărirea ilegală a lui Isai și subliniind că profanarea de morminte de către angajații lui Oltean putea fi demonstrată dacă procurorii ar dispune exhumări.
Fiindcă până în ianuarie 2025 nu a primit răspuns, Lăzău a insistat, cerând să fie audiați ca martori fostul paroh Cristea, epitropii Popa și Hașaș, consilieri parohiali și alți săteni, fără a se răbda să-și arate din nou supărarea că slujbașii statului nu-și făceau datoria. „Nu statul român și legile lui sunt vinovate, ci persoanele care reprezintă statul și acționează pentru interese personale”, a scris bărbatul în plângerea către procurori.
Nu are „interes legitim”
Nu i-a impresionat, însă. În martie, Parchetul Salonta l-a înștiințat că dosarul a fost clasat, martori cheie fiind noul paroh, care a declarat că Parohia nu avea acte pe teren, și Oltean, care a subliniat că el a fost cumpărător de bună credință și nu știuse că pe teren erau morminte, căci crucile deja lipseau. De altfel, în scurt timp afaceristul din Inand a și revândut cele 0,7 hectare unei firme de construcții din Sălaj.
Fără a pomeni despre profanarea de morminte, ci doar despre abuzul în funcție, Parchetul a decis clasarea motivând că „fapta nu este prevăzută de legea penală”, așa că Lăzău a contestat-o în aprilie la Parchetul Bihor. Tot degeaba, căci în iunie 2025 i s-a răspuns că „plângerea este inadmisibilă și urmează a fi respinsă”. Argumentele nu au vizat fondul problemelor, ci au fost formale, reținându-se doar că fostul paracliser nu are un „interes legitim” în chestiune.
„O persoană justifică un interes legitim atunci când legea instituie în favoarea sa un drept subiectiv sau când îi recunoaște în mod expres îndreptățirea de a îndeplini o anumită prerogativă pentru apărarea unui drept subiectiv al altuia. În prezenta cauză, petentul nu are calitatea de parte sau de subiect procesual raportat la infracțiunea cu privire la care s-a dispus clasarea cauzei, respectiv abuz în serviciu”, a arătat Parchetul județean.
Abuz de drepturi și libertăți
Fostul paracliser a contestat clasarea dosarului și în instanță, la Judecătoria Salonta, arătând că „nu mi s-au analizat și dus la îndeplinire toate solicitările”, martorii care puteau atesta situația reală nefiind audiați deloc.
După o singură ședință de judecată, desfășurată în noiembrie anul trecut, pe 5 ianuarie 2026 bărbatul a primit prin poștă decizia instanței, care relua teza Parchetului, și anume că nu are niciun „interes legitim”: „Infracțiunea nu reprezintă o faptă tipică din care, prin ea însăși, să rezulte vreo încălcare a unui drept subiectiv al petentului. Petentul nu dovedește existența vreunui drept al său care să fi fost afectat prin conduita imputabilă de a acționa sub forma abuzului în serviciu”.
Mai mult, instanța a sugerat că insistența lui Lăzău ar fi ea însăși un... abuz, citând dintr-o decizie a CCR conform căreia „a extinde posibilitatea de a face plângere contra actelor procesuale în mod necondiționat de existența vreunei vătămări directe prin infracțiune echivalează cu exercitarea în mod abuziv a drepturilor și libertăților”.
În final, judecătorul a arătat că, pentru anularea actelor emise ilegal „poate fi sesizată instanța de contencios administrativ, iar pentru repararea prejudiciului este competentă instanța civilă”. Cu alte cuvinte, Lăzău ar trebui nu să aștepte de la procurori să se afle adevărul, ci să deschidă procese pe propria cheltuială...
FĂRĂ SANCȚIUNI
„Nu am mai făcut demersuri”
În 1995, când contabila Primăriei, Maria Isai, se întăbula pe cele 0,7 hectare din vechiul cimitir din Mădăras, actualul primar Eugen David (foto) avea doar 2 ani, neputând fi tras la răspundere, evident, pentru abuzul comis la acea vreme.
Pe de altă parte, în martie 2023, când vechiul cimitir era nivelat, Primăria n-a făcut nimic pentru a sancționa desființarea lui ilegală, fără autorizație. „Făcându-se plângere penală, nu am mai făcut niciun demers în acest sens. Apoi a urmat cercetarea penală și clasarea dosarului”, spune edilul.
Acesta a invocat inclusiv o măsurătoare care ar fi arătat că proprietatea Parohiei nu a fost afectată, fapt comunicat în 2024 și Prefecturii Bihor. „Primarul împreună cu un inginer topograf s-au deplasat la fața locului pentru a constata dacă suprafața de teren aparținând Parohiei s-a diminuat, situație care nu a fost confirmată”, arată documentul, explicabil prin faptul că în perioada comunistă bisericile nu erau întabulate pe terenuri, ci doar le foloseau.
Mai mult, edilul susține că pe terenul ajuns „în patrimoniul numitei Isai Maria” nici nu ar fi fost morminte, contrar mărturiilor fostului paracliser, epitropilor, fostului preot și altor săteni în vârstă.
„Nu puteam face nimic în acest caz pentru că noi, Parohia, n-am fost proprietari cu acte”, susține și preotul Ciprian Matei (foto), actualul paroh ortodox din Mădăras.