O înregistrare scursă din sediul DNA Oradea declanșa, în 2019, cel mai mare scandal din justiția locală. Se vorbea despre judecători „răi” care trebuie „liniștiți”, despre dosare penale și despre frică...
Trei foști procurori anticorupție și o judecătoare de la Tribunalul Bihor au ajuns în anchetă penală: Ciprian Man, Cristian Ardelean și Adrian Muntean, acuzați că ar fi abuzat de funcții pentru a-i intimida pe unii judecători, și, respectiv, Crina Muntean, suspectată că i-ar fi instigat să deschidă dosare și să influențeze martori.
După 6 ani și o primă clasare dispusă în 2023, concluzia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție rămâne aceeași: faptele imputate celor patru magistraţi nu există. Noua ordonanţă de clasare se pronunţă şi cu privire la faimoasa înregistrare, considerată principala piesă de acuzare: a fost obţinută nelegal şi, deci, nu poate fi folosită ca probă.
Discuţii după şedinţă
Dosarul a pornit după ce, pe 4 ianuarie 2019, avocatul Răzvan Doseanu (foto) a publicat pe blogul personal o „înregistrare explozivă” realizată în sediul DNA Oradea cu un an mai devreme, pe 19 ianuarie 2018. În material se disting vocile procurorilor Ciprian Man, fost şef al DNA Oradea (2014–2017), Adrian Muntean, succesorul său (2017–2019), Cristian Ardelean, Lucian Rus și Cosmin Pantea.
După cum relata BIHOREANUL, discuţia s-a purtat după o şedinţă de analiză a soluţiilor. Procurorii îşi exprimau frustrarea faţă de anumite sentințe și discutau despre judecători de la Tribunalul Bihor şi Curtea de Apel Oradea. „Dacă începi urmărirea penală faţă de astea două judecătoare, îi trimite Adi în judecată pe ăia trei, o să mai intre frica...”, spunea fostul şef al DNA Oradea, Ciprian Man, aprobat de colegul Cristian Ardelean: „Se mai liniștesc, da! Sută la sută”.
Fragmentul avea să devină celebru, fiind invocat într-o mulțime de plângeri formulate ulterior. Prima a venit chiar în aceeaşi zi, 4 ianuarie 2019, din partea ONG-ului Romanian Community Coalition, condus de Cristian Terheș, acum europarlamentar și candidat independent la Președinția României. Acuzațiile: şantaj şi tentativă de intimidare a instanţelor.
De la represiune la tortură
În urma plângerii depuse de ONG-ul lui Terheș, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) – cunoscută drept „Secția Specială” – a deschis un dosar penal. Au fost audiați numeroși judecători care au reclamat că în perioada în care au fost vizați de DNA Oradea au trăit „stări de presiune, teamă și neliniște”, simțindu-se vulnerabilizați profesional.
Între cei care au dat asemenea declarații s-au numărat judecătoarele Adina Cioflan, Mihaela Pătrăuș, Angela Tod, dar și alți colegi de la Tribunalul Bihor și Curtea de Apel Oradea: Traian Munteanu, Ovidiu Galea, Florica Roman, Denisa Vidican, Raluca Cuc și Mircea Pușcaș.
În sesizările și mărturiile lor au formulat acuzații extrem de grave: abuz în serviciu, șantaj, favorizarea făptuitorului, instigare la mărturie mincinoasă, complicitate la fals, constituire de grup infracțional, represiune nedreaptă, ultraj judiciar și chiar tortură.
Unii dintre ei fuseseră vizaţi în anchete de corupţie, dar singurul trimis în judecată a fost Mircea Puşcaş (foto), condamnat definitiv la 4 ani de închisoare pentru luare de mită, într-un dosar fără nicio legătură cu cazul „înregistrării”.
Dosar plimbat
În noiembrie 2019, procurorii Ciprian Man, Cristian Ardelean și Adrian Muntean, plus judecătoarea Crina Muntean, care i-ar fi instigat, au fost puși sub acuzare. Cercetările le-a început procuroarea Adina Florea, apoi le-a preluat Mihaela Iorga Moraru, ambele de la fosta Secție Specială, după desființarea acesteia fiind continuate de procurorul Marcel Sandu, din cadrul Parchetului Înaltei Curți.
În mai 2023, în contextul în care suspecții contestaseră de mai multe ori durata anchetei, ÎCCJ a impus un termen de un an pentru finalizarea dosarului. După câteva săptămâni, pe 23 iunie, Sandu s-a conformat: a clasat dosarul, motivând că faptele imputate celor patru magistraţi bihoreni nu există.
În ordonanță, consultată la vremea respectivă de BIHOREANUL, se preciza că sesizările și actele depuse de martori și denunțători conțineau doar reproșuri profesionale, care nu pot fundamenta existența unor fapte penale, iar în privința înregistrării procurorul a concluzionat că nu oferă indicii privind comiterea unor fapte penale. Discuția din DNA fusese informală, între colegi, fără dovezi de presiuni asupra judecătorilor sau de planuri ilegale. Concluzia: nu există fapte concrete și nici elemente care să indice o exercitare a atribuțiilor cu rea-credință.
O nouă clasare
Cum soluţia nu era definitivă, în urma unei contestații admise pe 27 mai 2024 de Înalta Curte, ancheta a fost redeschisă, de această dată fiind instrumentată de procuroarea Ilona Panica.
Față de prima clasare, noua ordonanță, din 17 martie 2025, consultată și aceasta de BIHOREANUL, este mult mai amplu motivată. Din document reiese că, în timpul scurs, toți magistrații care reclamaseră presiuni au fost reaudiați, însă declarațiile acestora nu au fost susținute de probe directe, iar ancheta nu a identificat vreo acțiune coordonată de intimidare, constrângere sau influențare a actului de justiție din partea procurorilor DNA ori a judecătoarei.
În ce privește înregistrarea care a declanșat scandalul, reprezentanta Parchetului General a notat că nu s-a putut stabili cine a realizat-o, dacă respectiva persoană era sau nu dintre participanții la discuție. Prin urmare, nu doar că nu poate fi folosită ca probă legală, dar constituie și o intruziune în viața privată. Motivul? Jurisprudența CEDO stabilește că noțiunea de „domiciliu” include și birourile profesionale, iar înregistrările și perchezițiile neautorizate în astfel de spații sunt o ingerință în viața privată. Fapta putea constitui chiar infracțiune - arată documentul - și, deci, cercetată penal, dacă nu ar fi fost prescrisă.
Nu-s fapte
Procuroarea a desființat explicația celui care i-a dat înregistrarea avocatului Doseanu și care susținuse că ar fi găsit fișierul audio într-un telefon nou, cumpărat dintr-un magazin din Beiuș - nimeni altul decât fostul șef al Poliției Beiuș, comisarul-șef Remus Indrei (foto). Ordonanța arată că relatarea acestuia este „neverosimilă” și martorul nu este credibil, fiind subiectiv și părtinitor, căci anterior fusese anchetat chiar de procurorii vizați, fiind apărat de Doseanu.
Dar dacă declaraţia lui Indrei este mincinoasă, cine a fost autorul înregistrării şi cum a ajuns tocmai în mâinile unui fost inculpat DNA și ale avocatului său? Documentul nu lămureşte aspectul.
Asemenea celorlalți procurori care au anchetat anterior cazul, și Ilona Panica s-a rezumat la a stabili că discuțiile purtate de procurorii anticorupție nu au fost menite să-i amenințe sau să le inducă teamă judecătorilor. „Presupusa constrângere în niciun caz nu putea fi realizată prin afirmațiile procurorilor din data de 18 ianuarie 2018 (care a avut loc într-un cadru privat, iar nu cu intenția de a fi transmise persoanelor vătămate, insuflându-le astfel o stare de temere)”, se arată în ordonanță.
Altfel spus, o discuție condamnabilă din punct de vedere etic și profesional, dar care trebuia să rămână între pereții DNA, nu-i așa?...
CU DUS-ÎNTORS
3 respingeri în 5 ani
În paralel cu ancheta penală, procurorii Ciprian Man și Cristian Ardelean au fost vizați și de un proces disciplinar inițiat de Inspecția Judiciară. Secția pentru procurori a CSM a respins acțiunea în 2021, invocând un viciu de procedură: avizul fusese dat de inspectorul-șef Lucian Netejoru, numit interimar fără respectarea normelor legale, potrivit unei hotărâri a Curții de Justiție a UE.
După ce Înalta Curte a dispus continuarea procesului, CSM a respins din nou acțiunea în 2023, pentru că inspectorul de caz nu fusese desemnat aleatoriu. Trimisă a treia oară înapoi, cauza a fost reanalizată pe fond de Secția disciplinară care, pe 23 ianuarie 2025, a exclus ca probă înregistrarea ce declanșase scandalul, deoarece fusese obţinută „prin încălcarea bunelor moravuri”, primită anonim şi neasumată „de vreo persoană sau instituţie”. În plus, înregistrarea ar fi și trunchiată, căci „nu conţine integral dialogul” între procurorii DNA Oradea, „fiind omise atât momentul iniţierii, cât şi cel al finalizării”.