Râuri secate, debite coborâte la minime istorice, localități fără apă la robinete și în fântâni, culturi compromise de secetă... Vara aceasta arată cum schimbările climatice încep să se resimtă din plin și în Bihor.
Pasionat din adolescență de mediu și climă și specializat în străinătate în aceste domenii, climatologul orădean Alex Trandafir explică de ce s-a ajuns aici, la ce ar trebui să ne așteptăm în anii următori și ce pot face autoritățile și locuitorii pentru a se adapta unui climat tot mai cald.
Să ne obișnuim cu râurile secate
- Cum ați explica, pe înțelesul tuturor, de ce Bihorul a ajuns în această vară la râuri secate, debite istorice și localități cu probleme de alimentare cu apă?
- Avem secetă meteorologică, pedologică și hidrologică. În primul rând, nu plouă, iar temperaturile ridicate fac ca apa să se evapore mai repede. Schimbările climatice le influențează pe toate. Încălzirea globală nu înseamnă că o să plouă mai puțin. Scenariile pentru anii 2050, 2080, 2100 arată că, de fapt, în zona României, cantitativ, precipitațiile rămân la fel, dar se schimbă repartiția lor. S-ar putea să avem zone unde să plouă într-o zi cât în două luni, iar 5 kilometri mai încolo să fie secetă două luni.
- Cum au afectat valurile de căldură apa din sol, vegetația și râurile?
- Zonele întinse cu apă stătătoare sunt foarte expuse evaporării, și aceasta este o vulnerabilitate a Crișanei. Râurile și bălțile din zonele de câmpie seacă primele, pentru că sunt expuse direct radiației solare, iar evapotranspirația este mult mai puternică decât în zonele montane. Un alt efect al temperaturilor ridicate este că se evaporă apa din sol, iar râurile care au izvoare în pânza freatică sunt afectate. Râuri cu profilul Bistrei (n.r. afluent al Barcăului) - care deja a secat (foto) - vor avea aceeași soartă pe viitor. Nu vor seca definitiv, dar o dată la 5-10 ani, într-un an mai secetos, câteva săptămâni nu vor mai curge. Și dacă până acum asta se întâmpla poate o dată la 150 sau 200 de ani, de acum înainte o să vedem asemenea situații o dată la 15 ani, la 10, după aceea la 5 ani. Schimbările climatice fac aceste evenimente tot mai dese.
Tot mai multe nopți tropicale
- Seceta din Bihor este, așadar, un efect de durată al schimbării climatice?
- Evident, nu este un fenomen temporar. Acum este pentru prima dată când s-a întâmplat atât de evident, dar s-ar putea ca și peste 5 ani să fim în aceeași situație sau chiar mai rău.
- Ce preconizați că se va întâmpla în această ultimă lună din vară și în toamnă?
- Seceta va persista cel mai probabil până la final de septembrie, început de octombrie. Eu cred că vom avea din nou unul sau mai multe cicloane mediteraneene, care vor reface, însă, doar o parte din deficit.
- Să ne așteptăm la furtuni severe?
- Da, însă nimeni nu poate să știe exact unde vor fi. Este enorm de multă energie acumulată în atmosferă și, când va veni un front mai puternic, va fi sever.
- Cum va arăta clima locală în următorii 20-30 de ani?
- Clar, va fi una secetoasă. Vom avea temperaturi foarte ridicate, cu numărul zilelor care trec pragul de caniculă mult mai mare, și tot mai multe nopți tropicale, mai ales în Oradea și alte zone urbane.
Agricultura, în criză
- Aceste schimbări vor avea efecte directe în agricultură. Cum ne vom asigura hrana, vom mai cultiva legume în grădini?
- În agricultură este deja o criză groaznică și nu o vom putea salva fără ajutor din partea statului. Ar trebui gândite programe de finanțare a sistemelor de irigație, de protecție împotriva grindinei, un plan de investiții masive, pentru că foarte puțini fermieri și le permit. Altfel, nu se va mai putea cultiva mai nimic la noi.
- Cum va afecta clima pădurile, spațiile verzi și viața din orașe?
- Principalul risc pentru păduri este cel al incendiilor. Acestea au existat dintotdeauna, inclusiv provocate de fulgere, dar, din cauza schimbărilor climatice, riscul de extindere este mult mai mare. În orașe, oamenii vor căuta umbră întotdeauna și, dacă nu vom avea zone publice umbrite corespunzător, ci doar suprafețe care absorb și mai mult căldura, ziua nu va mai merge nimeni acolo. Noaptea, zonele respective vor funcționa ca niște baterii cu stocare: vor elibera căldura acumulată și vor susține efectul de insulă urbană de căldură și nopțile tropicale. Și mai e un aspect de care trebuie să ținem cont: copacii sunt foarte afectați de secetă și căldură. Ar trebui să fim atenți și la condițiile lor de trai.
- Ce ar trebui să facă Oradea pentru a se adapta unui climat mai cald și mai secetos?
- Mai mulți arbori! Dar, cum spuneam, trebuie să fim atenți cum îi plantăm. Colectarea apei și reutilizarea ei ar trebui să devină o prioritate, la fel și irigarea inteligentă, folosind prognoza meteo, astfel încât să știi exact când să irigi. Și cred că ar trebui să existe mai multă informare despre felul în care ne afectează căldura, mai ales în cazul vârstnicilor. În Franța, de exemplu, când sunt valuri de caniculă, angajați ai serviciilor sociale îi sună pe vârstnicii vulnerabili să-i întrebe dacă sunt bine, dacă știu ce să facă... Așa iei și din presiunea care cade pe sistemul medical.
Să empatizăm cu natura
- Putem face fiecare dintre noi ceva pentru a atenua criza apei sau este prea puțin, prea târziu?
- În primul rând, problema trebuie explicată. Nu ajunge ca cineva să spună la televizor „reduceți consumul”, ci să explice problema cu adevărat, astfel încât să nu simți că statul îți interzice ceva, ci să ajungi singur la concluzia că trebuie să faci ceea ce ține de tine.
- Dacă ați putea cere autorităților și locuitorilor din Bihor să facă fiecare câte un singur lucru începând de mâine, care ar fi acela?
- Să empatizăm mai mult cu natura, să vedem că mediul lucrează pentru noi, dar este și afectat de faptele noastre. Și să urmărim efectele din jurul nostru. Este destul să vezi că a secat un râu, că este Crișul la un nivel foarte scăzut și să îți dai seama că nu este în regulă.
