14 dintre cei 18 consilieri de probaţiune din Bihor au intrat în greva foamei, începând de luni, solicitând să li se achite salariile, aşa cum au fost recunoscute prin hotărâri judecătoreşti, dar şi condiţii decente de muncă. Cei 18 angajaţi ai Serviciului de Probațiune Bihor monitorizează aproape 1.800 de condamnaţi din judeţ și lucrează în condiții improprii.
Anunţul privind intrarea în greva foamei a celor 14 consilieri din Serviciul de probaţiune Bihor a fost făcut, luni, printr-un comunicat de presă în care se arată că este o reacţie la ”înghețarea” în ultimii șapte ani a salariilor și a nerespectării promisiunii de a le fi plătite veniturile recalculate, așa cum au fost stabilite prin hotărâri judecătorești.
"În luna august 2023, Ministrul Justiției a emis un ordin care stabilește calcularea corectă a salariilor consilierilor de probațiune, așa cum au fost recunoscute prin hotărâri judecătorești, însă, până la această dată, sumele stabilite nu au fost puse în plată", se arată în comunicatul greviştilor, precizându-se că, deşi au primit asigurări că ministerul dispune de banii necesari pentru achitarea sumelor până la data de 10 decembrie, acest lucru nu s-a întâmplat.
Consilierii de probaţiune vor rămâne în grevă până la soluţionarea revendicărilor de ordin salarial.
"Vom rămâne în greva foamei până la punerea în plată a drepturilor salariale cuvenite, în baza actului administrativ emis precum și a hotărârilor judecătorești prin care s-au recunoscut inechitățile salariale la care am fost supuși în ultimii ani. Menționăm că este vorba despre corectarea unui prejudiciu pe care Statul Român l-a adus categoriei noastre profesionale înainte de intrarea în vigoare a Legii unice de salarizare cu nr. 153/2017", scrie în document.
Ca sardelele
Cei 18 salariaţi ai Serviciului de probaţiune Bihor, cu toţii absolvenţi de studii superioare de Drept, de Psihologie sau de Asistenţă Socială, cu masterat, îşi desfăşoară activitatea în condiţii greu de descris.
Toţi lucrează înghesuiţi într-o singură încăpere de la parterul somptuosului palat de Justiţie, iar întâlnirile programate cu persoanele pe care le au în monitorizare se desfăşoară pe un hol, unde sunt amenajate birouri cu scaune pentru discuţii, ca într-o sală de clasă.
"Avem un singur telefon fix şi trei telefoane mobile de tip vechi, fără cameră, dacă persoana monitorizată ne trimite un document scanat, trebuie să ni-l trimită pe telefonul personal. De altfel, din perioada pandemiei, ne-am luat telefoane cu abonamente separate, le achităm personal, ca să nu aşteptăm unii după alţii, să putem lucra", a explicat pentru BIHOREANUL Rodica Stroie, unul dintre consilierii de probaţiune.
Chiar şi în greva foamei fiind, consilierii de probaţiune nu au oprit, încă, activitatea, având în supraveghere aproape 1.800 de persoane ale căror pedepse au fost suspendate şi, ca atare, trebuiesc monitorizaţi.
"Suntem subdimensionaţi ca număr de personal. Din 2014, de la intrarea în vigoare a noilor Coduri penale, avem mai multe atribuţii, dar nu s-au mai făcut angajări. 18 oameni monitorizăm aproape 1.800 condamnaţi", spune Stroie.
Practic, pe lângă monitorizarea persoanelor condamnate şi supravegherea obligaţiilor care le-au fost impuse acestora, consilierii de probaţiune întocmesc referatele de evaluare pentru toţi minorii trimişi în faţa instanţei şi formulează propuneri cu privire la măsura educativă care ar trebui luată împotriva lor. Tot ei supraveghează, pentru infractorii minori, executarea acestor măsuri.
De asemenea, consilierii de probaţiune au obligația de a sesiza instanța de judecată și de a face propuneri cu privire la modificarea obligațiilor stabilite în sarcina persoanei condamnate.
Tot ei sesizează judecătorul delegat privind aplicarea amenzilor judiciare pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor stabilite în sarcina instituțiilor din comunitate.