România și toate statele europene ar trebui să-și recunoască greșelile din trecut și abuzurile la care au fost supuși copiii din orfelinate, elocvent fiind în acest sens căminul groazei de la Cighid, unde peste 130 de copii au murit, iar alții au fost torturați.
Consiliul Europei, din care fac parte 46 de state cu peste 600 de milioane de cetățeni, a votat vineri în favoarea unei moțiuni care prevede despăgubiri pentru victimele din orfelinatele de pe tot continentul, pe modelul Elveției, țară care are propria lege pe această temă.
Inițiativa pentru Justiție
„În consecință, suferința trăită în copilărie ar trebui să fie recunoscută oficial în statele membre, cei afectați ar trebui să primească o despăgubire - indiferent de termenul de prescripție - și ar trebui să aibă loc o anchetă în fiecare țară în parte. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei face apel la toate statele membre să facă un bilanț al situației violențelor comise în instituțiile publice, private sau religioase împotriva copiilor, pentru a crea condițiile necesare victimelor să vorbească. În România, inițiativa își propune să aducă recunoașterea publică a abuzurilor suferite de copiii care au crescut în orfelinate în perioada comunistă precum și o formă de compensare și reparare”, au transmis reprezentanții Justice Initiative (Inițiativa pentru Justiție), un demers prin care s-a militat pentru această lege europeană.
Votul dat în Parlamentul Consiliului Europei vine după un raport favorabil al politicianului elvețian Pierre-Alain Fridez. „În Europa, nu trebuie să mai închidem niciodată ochii la abuzurile asupra copiilor, indiferent dacă au fost victime ale prădătorilor sexuali, ale violenței gratuite sau ale relelor tratamente în instituții publice, private sau religioase care ar trebui să fie refugii sigure", a transmis raportorul Pierre-Alain Fridez.
Politicianul a făcut și o vizită în România, în septembrie 2023, parte din documentarea lui pentru evaluarea moțiunii Justice Initiative, iar raportul astfel realizat a fost aprobat de colegii săi din Consiliul Europei.
„Despre soarta noastră nu se vorbește”
De asemenea, inițiativa a fost susținută, anterior, cu un vot favorabil dat în unanimitate de Comisia Socială a Consiliului Europei. În această comisie, în octombrie 2022, a depus mărturie o femeie din Oradea, Sîrmanca Beladi (cu numele anterior Fechete), supraviețuitoare a căminului de la Cighid. Ea le-a povestit politicienilor despre cum copiii de la Cighid au stat în întuneric, frig și foame, iar convingerea ei este că autoritățile comuniste își doreau moartea lor.
Vineri, după votul dat de Consiliu, Sîrmanca a participat la o conferință de presă organizată de reprezentanții Justice Initiative, în Strasbourg. „Nu primim suficient ajutor din partea Statului, de aceea sunt recunoscătoare că Consiliul Europei s-a uitat la situația din România. Sunt recunoscătoare că există recomandări clare pentru a îmbunătăți viața noastră, a supraviețuitorilor”, a spus orădeanca.
Ea a mai spus că speră că nimeni nu va mai trece prin ce au trecut copiii internați în lagărul de la Cighid. „Eu am supraviețuit, dar mulți copii au murit. Noi, supraviețuitorii din acea perioadă, am rămas singuri. Despre soarta noastră nu se vorbește”, a mai spus ea.
BIHOREANUL a relatat pe larg povestea Sîrmancăi, singura dintre supraviețuitorii de la Cighid care a devenit părinte. Mamă a doi copii mici, născuți la câțiva ani după ce s-a căsătorit cu cel despre care credea că-i va fi alături mereu, dar de care ulterior s-a despărțit, femeia o duce greu: stă cu chirie într-un bloc social din Oradea și n-are alte venituri în afara indemnizației de handicap primită de ea și a alocațiilor copiilor. Cu ajutorul cititorilor BIHOREANULUI, Sîrmanca a reușit în ultimii ani să-și plătească datoriile adunate la chirie și utilități, evitând astfel să fie dată afară din locuință.
Ce va urma?
În urma votului dat vineri, toate statele europene ar trebui să inițieze propriile legi pe aceeași temă. Înainte de asta, însă, ar trebui să-și facă un bilanț al situației abuzurilor asupra copiilor în instituțiile publice. Investigațiile trebuie să fie ample și să acopere abuzurile fizice, sexuale și psihologice, arată reprezentanții Justice Initiave.
„Particular, în cazul României, inițiativa își propune să aducă recunoașterea publică a abuzurilor suferite de copiii aflați în orfelinate în perioada comunistă precum și o oarecare formă de compensare și reparare. Statul român nu a recunoscut oficial până în prezent ororile din aceste locuri. Deși în anii `90 imaginile cu situația tragică din orfelinatele românești au făcut înconjurul lumii, victimele fostului sistem de protecție a copilului nu au primit recunoaștere și nici sprijin în vindecarea traumelor trăite. Nu este vorba despre găsirea unui vinovat, ci despre recunoașterea unor greșeli, care duce la vindecarea unor suflete pline de durere, la sprijinirea lor și la evitarea repetării acestor greșeli pe viitor”, a afirmat Gabriela Lupea, Hub Director pentru Justice Initiative România.
În prezent, există un proiect de lege în dezbatere prin care se solicită statului să ofere compensații pentru copiii orfelinatelor din perioada comunistă. „Orfelinatele comuniste sunt încă o rană adâncă pe care România trebuie să o trateze. Nicio acţiune nu poate şterge sau măcar compensa durerile suferite de copiii crescuţi astfel, însă credem că este datoria statului să ofere recunoaştere şi sprijin celor care nu au avut nicio altă alegere sau şansă în viaţă, într-un sistem crud şi totalitar. Nimic nu poate compensa ororile trăite atunci, copilăriile pierdute. Iar vinovăţia statului nu poate fi ştearsă. E nevoie de aceste compensaţii. Nu mai putem amâna să facem pace cu trecutul”, a afirmat senatorul USR Irineu Darău, inițiatorul acestui proiect.