• O companie din Oradea face dispozitive medicale pentru oameni născuți cu malformații, trecuți prin boli oncologice ori mutilați în accidente
  • Fondată de un tânăr orădean „repatriat” din Cluj, Zala Medical combină medicina și ingineria pentru a proiecta și produce piese din titan ori din plastic ultrarezistent ce înlocuiesc oase din gură, craniu, umeri sau picioare, personalizate pentru fiecare pacient

O fetiță născută fără orbită și nas. O alta cu capul zdrobit într-un accident. Un bărbat trecut prin cancer, dar rămas fără o treime din craniu... 

Sunt oameni care își pot duce viețile mai departe fără povara mutilărilor, ajutați de o companie care pune laolaltă munca unor medici cu a unor ingineri. Activează în Oradea și e performantă la nivel european.

„S-au aliniat toate astrele” 

Un accident îi putea fi fatal unei fetițe de clasa I pe care, într-o dimineață, mama o ducea la școală, ca de obicei, cu mașina. Copila stătea pe scaunul din față, în dreapta, și nu purta centură de siguranță, iar o frână bruscă a proiectat-o cu capul în parbriz. 

„Avea o parte din craniu distrus, dar în cazul ei s-au aliniat toate astrele. A ajuns la UPU la ora 7.55, când eram în spital toți medicii, iar la 8.55 era deja făcut gestul medical salvator, ridicarea calotei craniene”, povestește BIHOREANULUI dr. Alin Blaga (foto), șeful secției de Neurochirurgie a Spitalului Județean din Oradea.

„Creierul se umfla și i-am decalotat o parte din craniu. Oasele, fracturate, nu puteau fi recuperate, au fost aruncate”, spune medicul. După 6 luni, când creierul, acoperit în acest timp doar cu pielea ce urma deformarea capului, a revenit la dimensiuni normale, dr. Blaga i-a înlocuit oasele distruse cu un dispozitiv special conceput. „Acum fetița arată și se dezvoltă normal”, spune neurochirurgul, unul dintre primii medici orădeni care au ajuns să colaboreze cu Zala Medical.

„Lucra în viitor”

Cu mai bine de un deceniu în urmă, în Cluj, unde s-a născut și s-a format, dr. Blaga a cunoscut un stomatolog, Horațiu Rotar, acum profesor universitar, care proiecta pe calculator dispozitive pentru pacienți care aveau nevoie de implanturi dentare, dar cărora le lipseau oasele în care să fie „înșurubate”. „Eu am absolvit un liceu de informatică și înțelegeam ce face: lucra în viitor”, spune neurochirugul.

La un moment dat, continuă el, cu stomatologul Horațiu Rotar a ajuns să lucreze un tânăr orădean, student tot în Cluj: era Mihai Șelariu, cel care avea să fondeze Zala Medical, extinzând crearea și fabricarea 3D a dispozitivelor de uz stomatologic la uzul ortopedic și neurochirurgical.

Până la noua tehnologie, neurochirurgul avea două opțiuni pentru cranioplastie. Una dintre tehnici, mai veche, constă în realizarea unui „negativ” al osului lipsă, turnarea într-o matriță a unui plastic special (polimetilacrilat - PMMA) pentru a se obține „pozitivul”, care în final e „cimentat” în oasele vecine. O altă tehnică, mai nouă, presupune înlocuirea osului lipsă cu o meșă din titan, ca o plasă ce poate fi îndoită și care se „coase” de marginile oaselor vecine. „Avantajul proiectării și imprimării 3D este că se obține un „os” cu forma naturală a celui pe care îl înlocuiește”, subliniază dr. Blaga. 

Din întâmplare 

„Am ajuns la această activitate printr-o conjunctură”, a povestit BIHOREANULUI, modest, Mihai Șelariu, acum în vârstă de 38 ani. Student fiind, și nici măcar nu la Medicină ori IT, ci la Construcții, a lucrat într-un laborator de radiologie și imagistică pe care, pentru că proprietarii voiau să-l închidă, l-a preluat. În urmă cu aproape un deceniu, în 2017, l-a dotat cu un scanner intra-oral și cu o imprimantă 3D cu care făcea șabloane chirurgicale, pentru ca după trei ani să treacă de la domeniul dentar la proiectarea și producția de dispozitive ortopedice și neurochirurgicale. 

Un an mai târziu, a obținut prin Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest un grant de 1 milion de euro, care i-a permis să dezvolte atât activitățile de cercetare, cât și pe cele de producție. 

Anul trecut, Mihai Șelariu s-a „repatriat” în Oradea, cu familia, și a adus aici și compania Zala Medical, care de atunci activează în Parcul Științific și Tehnologic, unde a închiriat un spațiu și echipamente ale acestuia, pe lângă cele proprii. În prezent, are 11 colaboratori - medici de diferite specializări, ingineri chimiști, dar și absolvenți de Ingineria Vehiculelor Rutiere, cum este George Onaca (foto), ori de Management asistat de calculator, precum David Illes, ambii specializați în proiectare medicală.

„De ultim resort”

„Ne-au trecut prin mâini cam 300 de pacienți, dar am proiectat și produs dispozitive pentru 33-34”, spune Șelariu. Pe de o parte, explică el, astfel de implanturi sunt „de ultim resort”, adică medicul le recomandă în situații fără soluții clasice. Pe de alta, costurile nu sunt mici, în funcție de complexitate variind între 1.500 euro și 7.000 euro.

„Tot ce am lucrat a fost la solicitările unor medici care au aflat despre noi din vorbă-n vorbă. Nu ne-am făcut publicitate, iar aceste dispozitive nu sunt decontate de CAS”, spune fondatorul Zala Medical.

Varietatea problemelor rezolvate este, chiar și așa, mare. Dispozitivele realizate de echipa sa au ajuns la pacienți care, de exemplu, nu mai aveau țesut osos pentru implanturi dentare, la o fetiță născută fără orbită și fără nas, la un tânăr care după un accident rămăsese fără partea fronto-tempo-parietală a capului...

Cea mai complexă lucrare, până acum, este pentru un bărbat trecut printr-un tratament oncologic căruia a trebuit să-i fie rezecate o treime din oasele capului: un pomete, jumătatea inferioară și laterală a orbitei ochiului stâng, fără peretele sinusal și fără o parte semnificativă a palatului cavității bucale. În cazul acestuia, nu era de folos niciuna dintre tehnicile clasice și singura posibilitate pe care o avea era să acopere mutilarea cu o fâșie din silicon. Cu dispozitivul de la Zala Medical, însă, beneficiarul va putea inclusiv să respire normal, doar pe nas și gură, nu și prin obraz...


CAP RECONSTRUIT. Fondatorul Zala Medical, Mihai Șelariu, a prezentat BIHOREANULUI cea mai complexă lucrare de până acum, pentru reconstruirea craniului unui pacient oncologic rămas fără o jumătate de orbită, un pomete, peretele sinusului și o mare parte din cerul gurii

„Un adevărat goblen”

Proiectarea și producția ansamblului de „oase” necesar în acest caz a durat două săptămâni, ciclul fiind același ca în cazurile simple, în baza un schimb intens de informații între medici și ingineri.

Totul începe cu un medic care realizează și trimite imagini CT, dar și fotografii, pentru ca inginerii să vadă cum va trebui integrat dispozitivul pacientului așa încât să funcționeze corect și să arate bine. Proiectantul compilează imaginile într-o serie de softuri speciale, ținând cont de o mulțime de specificații - elemente de conexiune, componente anatomice adiacente, vascularizare și inervație -, după care începe prima etapă a proiectării. Schița e prezentată medicilor și fiecare - neurochirurg, oftalmolog, stomatolog, chirurg plastic - o validează din perspectiva sa. 

Proiectarea ține cont inclusiv de faptul că intervenția chirurgicală pentru implantare se face într-un câmp operator redus ca suprafață. „Pot fi și 4-5 perechi de mâini care trebuie să se sincronizeze, se face un adevărat goblen în câmpul operator”, spune Șelariu. De aceea, dispozitivul se proiectează așa încât să fie implantat cât mai ușor și mai repede.  

Materiale revoluționare

După ce proiectul este ajustat în ultimele detalii, se printează machete din plastic, copii ale viitoarelor „oase”, iar, dacă și acestea sunt validate de medici, se trece la producția propriu-zisă a dispozitivului, cu o imprimantă 3D și o mașină cu comandă numerică, din titan sau PMMA. 

„Acum lucrăm la o alternativă, cu polietilketonă - PEEK, al cărei avantaj este un raport greutate-rezistență imbatabil”. Titanul, explică Șelariu, este cel mai ușor metal, dar e mai greu decât PEEK, iar acest plastic, deși este de cinci ori mai scump, are o rezistență superioară și este radio-transparent, permițând ca și după implantare pacientul să poată fi investigat radiologic sau imagistic, cu CT sau RMN. În plus, PEEK are un factor de dilatare superior titanului, detaliu important în diverse situații de viață obișnuite pentru orice persoană, de pildă când iese dintr-o încăpere încălzită în frig.

Fiecare etapă a producției este verificată minuțios, toate echipamentele fiind configurate cu sisteme de monitorizare a procesului și de raportare a parametrilor de producție.

„Intrăm în clinici” 

Atât fondatorul Zala Medical, cât și ceilalți tineri din echipa de proiectare - George Onaca și David Illes (foto) - nu se mărginesc doar la proiectarea și producția dispozitivelor, ci se documentează „pe teren”. 

„Intrăm în clinici, intrăm în operații, pentru că e important să înțelegem și cum se desfășoară intervențiile chirurgicale. Iar când vezi pacientul, asta te umanizează și te responsabilizează și mai mult. Dacă vezi omul, vezi mai mult decât o bucată de metal sau de plastic care va împiedica să-i curgă cafeaua prin obraz”, spune Mihai Șelariu.

Ingineri ca formație, au ajuns să gândească și ca niște medici, a căror muncă are un singur scop: viața oamenilor...


PE HARTĂ
Competitivi în Europa

Mihai Șelariu afirmă că cea mai mare satisfacție a sa și a colaboratorilor săi este că problemele pacienților care au nevoie de dispozitive medicale de înaltă performanță nu mai trebuie să fie rezolvate în străinătate, iar cea mai mare mândrie e că Zala Medical este competitivă la nivel european. 

„În Europa sunt cel mult șase companii cu care ne comparăm. Mai sunt centre, de exemplu în Elveția, dar lucrează numai pentru craniu sau numai pentru coloană, ori în Portugalia, pe partea buco-maxilo-facială, dar nu este nicio întreprindere ca a noastră, care lucrează și pe maxilo-facial, și pe craniu, și pe ortopedie”. 

O dovadă că performanța nu este doar posibilă, și în Oradea, ci chiar se poate ajunge la nivel de top.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!