Numit la Ministerul Dezvoltării în decembrie 2020, bihoreanul Cseke Attila s-a remarcat rapid, la fel ca în urmă cu un deceniu la conducerea Sănătății, unde, în pofida duratei scurte a mandatului (decembrie 2009 - august 2010), a descentralizat sistemul sanitar prin transferarea spitalelor către autoritățile locale, care le-au administrat mai bine decât o făcea, până atunci, „centrul”.
Apetitul pentru reforme, simplificare și descentralizare nu l-a părăsit nici la MDLPA, reușind să impulsioneze ritmul proiectelor de modernizare a localităților, iar acum fiind pe cale să „revoluționeze” urbanismul, construcțiile și amenajarea teritoriului, de care depind atât investițiile publice, cât și cele private.
BIHOREANUL a profitat de prezența sa la Oradea, săptămâna trecută, pentru a-l chestiona despre schimbările deja făcute sau în pregătire, finanțările din bugetul de stat și din fonduri europene ale programelor derulate de Minister, fără a ocoli nici chestiunile politice, de la disputa din coaliție pentru unul dintre ministerele UDMR până la pregătirile pentru alegerile de anul viitor.
- România are în premieră un program național pentru construirea de creșe. De unde îi vine numele, Sfânta Ana, și cum decideți unde să se facă? În trecut s-au ridicat blocuri ANL inutile, prin comune...
- Denumirea vine de la mama Fecioarei Maria, protectoarea copiilor, și poate simboliza obiectivul nostru de a oferi o infrastructură modernă pentru generațiile următoare și o siguranță pentru părinți și tinerii care vor avea copii. Necesitatea e clară: în țară nu avem nici măcar un singur municipiu fără deficit de locuri la creșe, iar România este pe ultimul loc în UE după numărul de locuri. Am lucrat la program din prima lună de mandat, întâi aprobând un nou cadru normativ pentru construirea de creșe, cel existent fiind din 1996, complet perimat, or creșele pe care le facem vor fi moderne, complet dotate, eficiente energetic. În prima fază am prioritizat ca beneficiare municipiile, cu fonduri din bugetul de stat, garantându-le celor cu peste 100.000 locuitori construirea a câte două creșe, iar în celelalte a câte uneia. Am pornit programul în toamna lui 2021, apoi am așezat în PNRR o parte a finanțării pe fonduri europene. Criteriile au fost obiective - numărul de copii din fiecare localitate și acoperirea teritorială, pentru că încă avem creșe care deservesc mai multe localități. Până acum, în program sunt aprobate 230 de creșe, una fiind deja predată la Fălticeni, iar următoarea va fi în Oradea la toamnă. În Bihor avem aprobate 13, dintre care două în Oradea, iar în Zona Metropolitană patru, la Oșorhei, Nojorid, Sântandrei și Paleu. De la dl primar Florin Birta am înțeles că în oraș și în zona periurbană problema deficitului de locuri în creșe se va rezolva astfel în doi ani.
„Criticile s-au dovedit total false”
- Cum merge Programul Național de Investiții Anghel Saligny, finanțat cu 13 miliarde euro, cel mai mare de după 1990? USR l-a invocat între motivele plecării de la guvernare, acuzând că este dedicat primarilor PSD și PNL, care vor fura din greu. Precedentele programe, PNDL I și PNDL II, și-au atins scopul? Căci au fost și primării puse să returneze banii pentru lucrări de mântuială, inclusiv în Bihor, la Brusturi...
- Generalizarea este contraproductivă, PNDL I și II și-au atins în mare parte scopurile, oferind autorităților locale finanțări pentru investiții necesare, pe care altfel nu le puteau realiza: apă și canalizare, unități școlare și sanitare, drumuri... Evident, unde au fost probleme, am aplicat legea, am pus primăriile să înapoieze banii, dar excepțiile nu justifică să pui sub semnul întrebării necesitatea unor asemenea programe.
Referitor la Anghel Saligny, criticile s-au dovedit total false, programul se derulează complet transparent. Toate proiectele se depun pe o platformă electronică și cred că cel mai bun argument al corectitudinii lui este că inclusiv primarii USR au depus proiecte. Cele patru municipii cu primari USR - Brașov, Timișoara, Alba Iulia și Bacău - au și câștigat proiecte. Dacă programul era prost, nu ar fi depus, iar ei ar fi rămas cu critica. De altfel, programul vizează o acoperire cât mai echilibrată a teritoriului țării, așa încât toate categoriile de localități să aibă acces la o finanțare.
„Am intrat în altă eră”
- Cum a reușit Ministerul să digitalizeze rapid programele, atât Anghel Saligny, cât și pe cele cu bani europeni, Fondul Local și Valul Renovării? Înainte, primarii stăteau la cozi cu dosarele pentru a le înregistra...
- N-a fost ușor să depășim inerția birocratică, dar nu mai suntem în 2012, când erau cozi de zeci de metri în fața Ministerului pentru a se depune proiectele PNDL. Am prevăzut totuși și posibilitatea ca aceia care doresc să depună fizic dosarele, cu o programare, dar în final, deși au existat 300 de solicitări pentru programări, absolut toate proiectele, peste 10.000, au fost depuse digital, ceea ce a accelerat ritmul tuturor proiectelor.
- Există în Bihor comune și orașe care nu au depus proiecte pentru finanțare de la bugetul de stat sau europeană?
- Din cele 101 unități administrativ-teritoriale, doar trei nu au primit finanțare prin Anghel Saligny, dar asta pentru că nu au depus proiecte: Rieni, Pomezeu și Vașcău. Din fericire, la programele pe fonduri europene, toate au depus proiecte și au câștigat finanțări.
Evident, platforma digitală e folosită în continuare, inclusiv pentru programele cu fonduri europene, pentru care toate cele 6.667 de contracte au fost încheiate tot digital. Deci eu zic că am depășit momentul birocrației pe hârtie, autoritățile locale s-au învățat cu noutățile și am intrat în altă eră. Am avut acest curaj nebunesc de a face o reformă radicală, dar am reușit.
„Nu merită să încalce legea”
- Prin Codul Urbanistic, care unifică și simplifică 17 acte normative, MDLPA poate revoluționa construcțiile și urbanismul. Care sunt principalele beneficii?
- Codul, la care se lucrează de doi ani, instituie proceduri prin care se reduc termenele de emitere a documentațiilor de urbanism, toate urmând să se facă pe o platformă digitală, precum și termenele de adoptare a PUG-urilor și PUZ-urilor, pentru care instituțiile avizatoare își vor da avizele concomitent, nu una după alta. Solicitanții umblau de la una la alta, până ajungeau la ultima, deja le expira primul aviz. Firmele de construcții vor fi certificate privind calitatea, pentru a nu ne trezi, de exemplu, că una care nu are această capacitate lucrează la reabilitarea unui spital. Codul simplifică și executarea unor lucrări de mică importanță: pentru un garaj nu va mai fi trebui autorizație de construcție, ci un aviz de amplasare. De asemenea, pune ordine în construcții: intrarea în legalitate a celor fără autorizație va fi mult mai grea, cu reguli severe, ce impun obținerea tuturor avizelor și autorizațiilor, și cu o taxă de regularizare de 10 ori mai mare decât dacă se construia legal de la început, astfel încât cei care construiesc ilegal să înțeleagă că nu merită să încalce legea.
Primăriile vor putea impune o taxă de echipare edilitară antreprenorilor care construiesc mai mult de 500 de apartamente, pentru a face din banii respectivi o creșă, o grădiniță, un cabinet medical. În fine, introducem un instrument nou, așa numita marjă de buget, ceea ce înseamnă că nu vor mai trebui reavizate și reaprobate investiții dacă se scumpesc materialele sau apar noi soluții tehnice, pierzându-se luni întregi. Indicatorii tehnico-economici nu vor mai trebui reaprobați, ci va exista o marjă de buget în care beneficiarul proiectului se va putea mișca. În concluzie, se va schimba radical abordarea statului și se vor accelera proiectele, cu beneficii atât pentru cetățeni, cât și pentru instituții.
- Când ar putea fi votat?
- Acum e la Senat, sperăm ca până la finele sesiunii parlamentare să treacă și prin Camera Deputaților. Între timp, lucrăm la infrastructura digitală și la procedurile pentru aplicare.
Doar populism...
- Ce poziție are Ministerul Administrației față de recentul proiect de reorganizare administrativ-teritorială care ar reduce de la 41 la 12 județele și ar desființa comunele și orașele sub 5.000, respectiv sub 10.000 locuitori?
- Nimeni nu contestă că este necesară o regândire a acestei organizări care datează din 1968, dar sunt multe de analizat despre cum trebuie și poate fi făcută. Aplicarea unor criterii care sună frumos, dar nu conduc la o îmbunătățire reală, nu este de dorit și nu trebuie făcută. Până acum s-au vehiculat două criterii, numărul de locuitori și susținerea UAT-urilor din veniturile proprii. Cu privire la acesta, trebuie știut că din peste 3.000 UAT-uri doar 47 se susțin singure, iar 37 sunt comune sub 5.000 locuitori care au fie industrie, fie turism. 18 județe nu au niciun UAT care se susține singur. Ce facem, le desființăm? Evident că asta nu e o chestiune serioasă. De fapt, problema e reglementată prin Legea finanțelor publice locale, care prevede solidaritatea, nu între UAT-uri, ci în sensul că statul susține UAT-urile prin cotele defalcate din impozite și TVA, pentru a oferi servicii populației. Deci lucrurile nu pot fi făcute mecanicist. Și mai e ceva: nu putem discuta de o reorganizare când la graniță avem un război și la anul patru rânduri de alegeri. Este un subiect care trebuie discutat serios, cu specialiști, după 2024. Altfel, e doar populism.
- În Bihor cum stăm? Câte dintre cele 101 comune și orașe se susțin singure?
- Doar două, municipiul Oradea și comuna Rieni.
„În spatele fiecăruia sunt comunități”
- Despre politică, direct: care guvern a fost mai eficient, PNL-USR-UDMR (decembrie 2020 - septembrie 2021) sau cel actual, PNL-PSD-UDMR?
- Categoric, cel de acum. Acest guvern a pornit investiții mari, multe sunt în derulare, atât din bugetul statului, cât și din fonduri UE, deci este mult mai performant.
- Cum vede UDMR avansul AUR? Unii spun că sunteți filiala FIDESZ în România, dar cei care preiau retorica lui Viktor Orban sunt liderii AUR...
- Noi nu ne ocupăm de alții, ne ocupăm de ce avem de făcut, dar cu privire la AUR pot spune că vedem manifestări care nu fac bine democrației și societății din România. Toată lumea are dreptul la opinie și la libera exprimare, dar orice manifestare trebuie să fie într-un cadru civilizat și democratic.
- Ce relație aveți cu primarul Oradiei, Florin Birta, și cu președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, care v-a fost șef în Guvern la începutul carierei?
- Cu Primăria și cu dl Birta am o relație și instituțională, și informală foarte bună, colaborăm în orice problemă în care Ministerul poate să ajute. Cu dl președinte Bolojan la fel, de fiecare dată când a fost o situație în care am putut ajuta, ne-am dat concursul. De altfel, în spatele fiecăruia dintre noi sunt oameni, sunt comunități locale, iar dacă poți, evident că o faci, cu atât mai mult când este vorba despre comunitatea în care trăiești.
Angajament pentru Bihor
- Urmează rotația PNL-PSD la șefia Guvernului și schimbarea între partide a unor ministere. Se spune că PNL și-ar dori Mediul și, dacă l-ar pierde, UDMR ar pleca de la guvernare. Cât de posibil e scenariul?
- Din punctul meu de vedere, discuția este închisă după ce președinții PNL și PSD au spus că tot ce este legat de rotativă se va respecta. Eu cred că amândoi colegii mei (n.r. - ministrul Mediului și cel al Tineretului) au urmat programul de guvernare, la Mediu s-au închis dosare de infringement și s-au pornit programe de investiții, deci nu ar fi motiv pentru o schimbare.
- Ce așteptări să aibă bihorenii de la UDMR pentru viitoarele alegeri locale? Faceți strategii, preferați alianțe cu PNL, cu PSD sau cu USR? Și cine va candida la Primăria Oradea și la CJ Bihor?
- Totdeauna am avut candidați, vom avea și anul viitor, dar e prematur să spun cine vor fi, la fel cum ar fi și să vorbesc despre o posibilă viitoare alianță cu oricine. Noi în acest mandat ne-am concentrat pe acest sprijin guvernamental pentru comunitățile locale, iar angajamentul nostru pentru comunitățile din Bihor sper că s-a văzut.