Cum au ajuns piețele volante ale producătorilor tot mai căutate de orădeni: Interviu cu organizatorul Laskovics István

În trei zile din şapte, orădenii au ocazia să cumpere fructe şi legume de la tarabe întinse pe străzile din oraş. Pieţele volante din Oradea le organizează Asociaţia Agricultorilor din Valea Ierului, ca o soluţie pentru cea mai mare problemă a agricultorilor mici: lipsa unui loc unde să-şi vândă produsele.

Producătorul nu poate fi zilnic în piaţă, pentru că trebuie să lucreze pământul, spune Laskovics István (34 ani), inginer agronom şi responsabil cu organizarea târgurilor. Asta face ca pieţele volante să fie preferate de producători şi, după cum se vede la standuri, şi de cumpărători. Mii de orădeni se aprovizionează de la târgurile temporare, dar, spune specialistul, asta nu va duce la dispariţia pieţelor tradiţionale.

Tot mai multe târguri 

- Când a fost înfiinţată Asociaţia Agricultorilor din Valea Ierului şi care este rolul ei?

- Asociaţia a fost înfiinţată în 2013, iar fondatorul este un agricultor din Şimian, Vanyi Attila, care a simţit că trebuie să existe o organizaţie care să ajute producătorii mici. Ei pot face lucrurile mai bine împreună, decât individual. 

- Câţi membri numără? Sunt exclusiv din nordul judeţului sau acceptaţi şi producători din alte zone?

- Astăzi are cam 300 de membri, din întreg judeţul. Ne depăşim numele, iar asta pentru că mai există şi alte asociaţii ale agricultorilor din Bihor, unele fondate din anii ’90, dar de fapt nu funcţionează în folosul lor.

- Cine a avut iniţiativa ca asociaţia să organizeze târguri de produse locale în Oradea?

- Ideea am avut-o noi. Când am început să lucrăm cu agricultorii, am aplicat un chestionar prin care i-am întrebat şi ce probleme au. Cei mai mulţi ne-au răspuns că nu au unde să-şi vândă produsele. Apoi am fost într-o vizită în Ungaria, la o asociaţie parteneră, şi am văzut că organizează periodic pieţe în centrul oraşelor mici sau al comunelor. Am vrut astfel de târguri şi în Oradea, am făcut demersurile la Primărie şi la autoritatea sanitară, iar primele târguri le-am organizat în Parcul Magnoliei, unde vreo 2-3 ani am dus periodic producători. Apoi a venit pandemia, iar când am reluat târgurile, am cerut autorizaţie pentru centrul Oradiei. Pentru că în Piaţa Unirii erau des evenimente, am mers în Parcul 1 Decembrie.

- Şi când a început colaborarea cu Primăria Oradea?

- Anul trecut, pentru că am vrut să mărim numărul de târguri. Până în 2019, ţineam cam 3-4 târguri pe an, în 2019 am reuşit să organizăm 10, iar apoi ne-a oprit pandemia. Din 2023, am început să ţinem un târg săptămânal în Piaţa Unirii, sâmbăta, apoi unul în Nufărul în fiecare miercuri, încă unul pe strada Cazaban, joia. Acum avem şi al doilea din Piaţa Unirii, miercurea.

- Până acum, unde îşi vindeau agricultorii produsele?

- În pieţe, dar care din păcate sunt pline de comercianţi ce cumpără en-gros şi vând la un preţ mai atractiv. O altă problemă a pieţelor este că producătorii plătesc o taxă de masă anuală şi trebuie să fie acolo tot timpul anului, indiferent că au sau nu ce să vândă. În plus, dacă fermierul stă în fiecare zi în piaţă, cine lucrează pământul? De aceea târgurile periodice sunt mai potrivite.

Producători verificaţi

- Cum selectaţi comercianţii care vând la Târgul Produselor Bihorene? Ce garanţie au cumpărătorii că aceştia sunt într-adevăr producători, nu doar vânzători?

- Trebuie să aibă atestat de producător, iar noi facem şi o vizită la locul producţiei. Fotografiile le publicăm pe Facebook, aşa că oamenii văd că într-adevăr produsele vin de la producători locali. 

- Contează ce produse vinde agricultorul, în selecţia pentru târguri?

- Nu, absolut deloc. Însă există o rotaţie la târguri, ca să aibă fiecare o şansă. De exemplu, dacă avem 8 apicultori, nu îi aducem pe toţi la fiecare târg, ci îi programăm, unii vin săptămâna aceasta, iar săptămâna viitoare sunt în concediu, cum spunem noi. Am ajuns la această rotaţie după discuţiile cu ei, au vânzare mai bună aşa. Unii vin de la 80-90 km distanţă, de la Beiuş sau Valea lui Mihai, şi preferă să vină mai rar.

- Le impuneţi şi o taxă producătorilor?

- Da, 30 lei pe eveniment.

- Cine stabileşte preţurile de vânzare? Cum sunt ele faţă de cele din pieţele tradiţionale sau supermarketuri? 

- Producătorii stabilesc preţurile, noi nu intervenim. În general, faţă de pieţe sau supermarketuri, preţurile de la târgurile noastre sunt puţin mai mari, poate cu 50 bani sau 1 leu pe kilogram. Dar depinde şi de cât de mare este gospodăria unui producător. Există şi excepţii, un producător ne-a spus că are masă şi în Piaţa Mare, iar acolo vinde mai scump. 

Piaţa Unirii, un loc de întâlnire

- Câţi producători şi câţi vizitatori aveţi, în medie, la fiecare târg din Oradea?

- Avem în medie 45-50 de producători sâmbăta şi mai puţini în timpul săptămânii, pentru că avem şi agricultori care au un alt loc de muncă. Pe vizitatori este greu să îi numărăm, dar nu greşesc dacă spun că sunt mii. În Piaţa Unirii merge cel mai bine, vin oameni din Rogerius, Velenţa, Nufărul în fiecare sâmbătă. Probabil pentru că centrul oraşului are o atmosferă aparte, a fost dintotdeauna un loc de întâlnire. 

- Care produse au cea mai mare căutare?

- Legumele, fructele, brânzeturile, mezelurile. Este şi firesc, un borcan cu miere sau o sticlă cu sirop te ţine cel puţin două săptămâni. Mulţi dintre comercianţi au deja clienţi fideli, care îi caută în fiecare sâmbătă. 

- Care sunt produsele predilecte ce provin din nordul judeţului? Ce cultivă oamenii? La ce au renunţat? 

- Piersicile şi lubeniţa sunt specifice zonei Diosig şi Săcueni, dar de fapt se cultivă de toate. Nu renunţă la nimic, pentru că varietatea face producţia sustenabilă. 

Pentru alte oraşe, doar sfaturi

- Aveţi planuri să extindeţi târgul şi în alte cartiere ale Oradiei sau în alte oraşe?

- Avem idei pentru Oradea, să vedem dacă vom reuşi, pentru că deja efortul de organizare este mare. În alte oraşe, putem să dăm sfaturi, dar nu luăm în calcul extinderea.

- Credeţi că pieţele volante ar putea provoca dispariţia pieţelor tradiţionale din Oradea?

- Nu. Oamenii vor continua să meargă şi în pieţe, pentru că acolo găsesc zilnic produsele necesare. Şi nu ar fi o problemă nici că există comercianţi en-gros acolo, dacă de exemplu ar vinde lubeniţă de Dăbuleni, nu de Turcia sau Maroc. 

- Plănuiţi şi alte evenimente în care să implicaţi agricultorii?

- Da, asociaţia noastră este implicată şi în organizarea de evenimente culturale şi de păstrare a tradiţiilor locale. Ţinem ateliere pentru copii, în care prezentăm meşteşuguri locale. Am început la Valea lui Mihai şi am ajuns şi la Oradea, unde suntem co-organizatori la Zilele Sfântului Ladislau. Am mai făcut şi un eveniment de degustare de vinuri pe care am vrea să îl extindem, dorindu-ne să sprijinim viticultorii. Cântărim să facem lunar o degustare, sperăm că vom reuşi.