La trei luni după alegerile locale, precedate de o campanie în care locuitori din Podgoria, dar și politicieni din USR și din PSD au susținut că Ilie Bolojan intenționează să impună construirea Inelului Metropolitan de Nord al Oradiei prin cartier, președintele Consiliului Județean a prezentat aleșilor bihorenilor trei variante de traseu desprinse din studiul de fezabilitate, niciuna nefiind cea acuzată de protestatari.
După ce toate trei variantele vor sta în consultare publică, două vor fi supuse unei analize multicriteriale, iar una va fi cea definitivă.
Spuneți-vă părerea!
Bolojan a prezentat cele trei variante la finalul ședinței de joi a CJ Bihor, afirmând că face acest lucru în urma controverselor din campanie și pentru a informa atât consilierii, cât și publicul, care va avea la dispoziție două săptămâni pentru a consulta concluziile studiului de fezabilitate realizat de firma Term SRL.
„În urma analizării proiectului, putem supune consultării publice, în următoarele două săptămâni, trei variante”, a spus președintele CJ Bihor, adăugând că după consultare vor urma „validări în comisiile Companiei de Drumuri și, în urma acestor discuții, pot să apară modificări”, în sensul că limitele variantelor de traseu ar putea „să fie mișcate cu 20 – 30 metri” față de cele prezentate în studiul de fezabilitate.
Varianta 1, cea mai apropiată de Podgoria
Una dintre cele trei variante prezentate de Bolojan, evidențiată pe harta de mai jos cu culoarea verde (T1), ar urma să pornească din zona Cartierului Tineretului, așadar de la intrarea în Oradea dinspre Oșorhei, să traverseze Crișul Repede în dreptul Uzinei de Apă, în aval de barajul existent în zonă, să urce dealul Podgoria și să continue pe la marginea pădurii, ocolind localitățile Săldăbagiu de Munte și Paleu, pentru a ajunge apoi în centura Biharia prin drumul de legătură cu Paleu (ambele aflate în lucru).
Această variantă, de 17,1 km, a spus șeful CJ Bihor, „prezintă avantaje și dezavantaje”, în prima categorie fiind faptul că IRM de Nord ar putea fi conectat direct la centura Oradea. În ce privește dezavantajele, acestea ar fi multiple, și anume că ar putea să nici nu obțină avize de mediu și din partea Companiei de Apă Oradea, dat fiind că șoseaua ar traversa zona de protecție a Uzinei de Apă și, pentru că zona este mai joasă, inundabilă, ar fi necesară și construirea unui viaduct de 800 metri, mai lung decât cele de pe centura Beiuș, deci costurile ar fi foarte mari. În plus, a mai subliniat Bolojan, această variantă ar însemna ca șoseaua să intre și într-o „zonă de liniște”, ceea ce este de evitat.
Varianta 2, mai spre Oșorhei
O a doua variantă (T2, de 16,4 km și evidențiată grafic pe hartă cu culoarea albastră) prevede „două opțiuni de plecare a viitorului Inel Metropolitan de Nord de pe teritoriul comunei Oșorhei”, și are două subvariante.
Cea dintâi (T2A) ar porni de la ieșirea din Oradea spre Oșorhei și să ocolească această localitate, iar cealaltă (T2B) din intersecția șoselei naționale cu drumul comunal spre Fughiu.
În oricare dintre aceste două subvariante, viitorul IRM de Nord ar urma să urce apoi spre Fughiu circa 100 de metri pe drumul comunal, după care să ocolească această localitate și să vireze la spre Oradea, să traverseze Crișul Repede în amonte de baraj, apoi să treacă printr-o zonă nelocuită din cartierul Podgoria, spre pădure, să se suprapună cu o stradă neasfaltată pe circa 200 de metri, evitând intrarea pe un teren protejat ca sit Natura 2000, după care să ocolească localitățile Săldăbagiu și Paleu și să intre în centura Biharia.
A doua subvariantă, a subliniat Bolojan, mai depărtată de Oradea, ar avea impactul social cel mai scăzut.
Varianta 3, de dincolo de Oșorhei
O a treia variantă de traseu a viitorului Inel Metropolitan de Nord (T3, de 17,6 km, marcată pe hartă cu roșu) prevede ca acesta să pornească tot din DN 1, de dincolo de Oșorhei, aproximativ din dreptul stației de carburanți Lukoil, traversând Crișul Repede și un canal de fugă, urcând apoi spre capătul estic al cartierului Podgoria, unde, a spus Bolojan, „s-ar suprapune puțin cu o stradă”, pentru ca apoi să urce ocolind localitățile Săldăbagiu și Paleu, spre centura Biharia.
Bolojan a mai precizat că lungimea celor trei variante de traseu este cuprinsă între 15 și 17 km, iar despre costuri că încă nu pot fi estimate.
Concluziile studiului de fezabilitate urmează să fie supuse consultării publice, timp de două săptămâni.
Până la data de 12 septembrie, toți cei interesați pot consulta documentația pe site-ul CJ Bihor și să trimită apoi opinii, recomandări și sugestii pe adresa de e-mail registratura@cjbihor.ro sau pe adresa poștală, Parcul Traian nr. 5, Oradea, cu mențiunea „Propuneri Inelul Metropolitan de Nord”.
„Variantele pot suferi modificări”
Președintele CJ Bihor a precizat că după perioada de consultare urmează ca administrația județeană să analizeze aceste variante cu Agenția de Mediu, CAO, CNAIR și cu primăriile celor trei unități administrativ-teritoriale ce vor fi străbătute de șosea, și anume Oșorhei, Paleu și Oradea, iar la final va fi făcută o analiză multicriterială, în care va conta complexitatea tehnică, costurile, impactul de mediu și cel social.
„Aceste variante pot suferi modificări după primirea tuturor observațiilor și în funcție de soluțiile tehnice. Drumul va fi proiectat conform standardelor unui drum național și ar trebui ca la finalul anului să avem un traseu stabilit și costuri estimative. Acest Inel va închide rețeaua de drumuri din Zona Metropolitană: Centura Oradea, Inelul Metropolitan de Sud și noile centuri construite de Consiliul Județean Bihor. În felul acesta, conectivitatea zonei de nord a Oradiei și mobilitatea din această zonă vor fi mult îmbunătățite”, a spus președintele Consiliului Județean.
„Cu cât politizăm mai puțin, cu atât îl realizăm mai repede”
Reacțiile opoziției din CJ Bihor după prezentarea făcută de Bolojan au fost echilibrate.
Liderul grupului UDMR, Borsi Lorant (foto sus), a ținut să anunțe, „ca informare, că grupul UDMR exclude din start un traseu care trece prin Podgoria”. Lăudând faptul că în niciuna din cele trei variante șoseaua nu va trece prin Săldăbagiu de Munte și Paleu, Borsi a spus că „foarte bine, dar să ocolim și Oradea la fel”.
La rându-i, liderul grupului PSD, Bujor Chirilă (foto jos), a cerut „la fel”: „Sugestia noastră ar fi să se pună un accent cât mai mare pe impactul social, care să fie cât mai mic”.
Fără a intra în polemici sau a-i contrazice, președintele CJ Bihor a subliniat că administrația județeană „nu vrea să meargă pe o variantă sau alta, pentru că datele vor rezulta din analize”.
„Cu cât politizăm mai puțin acest proiect, cum s-a întâmplat și în cazul altor proiecte, cu atât putem să-l realizăm mai repede. Dacă punem paie pe foc, cum s-a întâmplat, nu facem decât să avem niște desene frumoase pe hârtie, dar atât. Trebuie să ținem cont de ce vor spune specialiștii”, a spus Bolojan.