La aproape 7 ani după ce BIHOREANUL dezvăluia, cu probe „beton”, cum Dorel Dume, pe atunci director al ABA Crișuri, parazita bugetul instituției printr-o firmă pusă pe numele unui pensionar care plimba câinii vecinilor pentru câțiva lei, DNA Oradea a încheiat ancheta și l-a trimis în judecată pentru abuz în serviciu prin obținerea unui folos necuvenit, în formă continuată, și un prejudiciu de peste 1,1 milioane de lei. Alături de el va fi judecat și fostul său subaltern Valerică Anichitoaie, șeful Serviciului Financiar-Contabil, acuzat de complicitate.
Cei doi riscă ani grei de închisoare, în timp ce un alt complice, care și-a recunoscut faptele, a ieșit mai ieftin. Dorin Marian Privantu, finul pe care Dume l-a făcut auditor public intern al instituției, a încheiat cu DNA un acord de recunoaștere a vinovăției și a scăpat cu nici 2 ani de închisoare cu suspendare și muncă în folosul comunității...
De 112 ori
Potrivit rechizitoriului prin care DNA Oradea a dispus trimiterea în judecată, schema de căpușare a celor două instituții ar fi funcționat între 20 decembrie 2017 și 18 mai 2022. În această perioadă, Dorel Dume a ocupat succesiv funcțiile de director al ABA Crișuri și director general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”.
Procurorii susțin că, ajutat de șeful Serviciului Financiar-Contabil, Valerică Anichitoaie, și de auditorul intern Dorin Marian Privantu, Dume „ar fi conceput și ar fi pus în aplicare un mecanism de fraudare”, folosind patru firme pe care le controla din umbră și care au devenit furnizori de bunuri și servicii pentru instituțiile pe care le conducea.
Mecanismul era simplu: firmele cumpărau ieftin bunuri și servicii de la furnizorii reali, apoi le revindeau către ABA Crișuri și ANAR la prețuri mult mai mari. Diferența ajungea la intermediari și, susțin procurorii, era însușită în final de Dume. Banii erau retrași de la bancomate de complicii săi sau chiar de el.
Prin cele 112 acte materiale, inculpații ar fi provocat celor două instituții un prejudiciu estimat la 1.171.459 de lei - folosul material obținut de Dume. ABA Crișuri și ANAR s-au constituit părți civile în proces, cerând recuperarea banilor.
Achiziții la comandă
La solicitarea lui Dume, auditorul Privantu avea sarcina să găsească furnizorii reali de la care bunurile și serviciile puteau fi cumpărate cât mai ieftin. Apoi, direct sau prin intermediul acestuia, Dume le-ar fi transmis lui Anichitoaie și unei alte persoane liste și referate de necesitate gata semnate, cu denumirile produselor, cantitățile, codurile CPV, caracteristicile tehnice și prețurile. Pe baza acestor informații, cei doi urmau să încarce în SEAP, în numele firmelor interpuse, ofertele croite exact după „necesarul” instituțiilor.
Mai departe, Dume și-ar fi folosit influența pentru ca șefii unor structuri din ABA Crișuri și Apele Române să aleagă ofertele firmelor controlate de el, chiar dacă acestea aveau, după cum arată DNA, prețuri „mari și foarte mari”. În alte situații, achizițiile s-ar fi făcut în afara SEAP, fiind ocoliți astfel inclusiv specialiștii în achiziții ai instituțiilor.
Unele facturi erau certificate chiar dacă bunurile ori serviciile înscrise în ele nu fuseseră livrate. Dume și Anichitoaie, iar în două cazuri și Privantu, ar fi semnat sau certificat facturi, ordonanțări și ordine de plată, deși știau că documentele conțineau mențiuni false, iar plățile erau nelegale.
Prețuri umflate
Potrivit procurorilor, instituțiile cumpărau produsele și serviciile la valoarea maximă înscrisă în referatele de necesitate. În schimb, Privantu și Anichitoaie, acționând în numele firmelor interpuse, negociau cu furnizorii inițiali prețuri cât mai mici, adaosul artificial fiind plătit din bani publici.
DNA mai arată că firmele controlate de Dume erau preferate pe SEAP în detrimentul altor furnizori, care ofereau aceleași produse sau servicii la prețuri chiar de câteva ori mai mici. Uneori, întreaga achiziție era derulată în regim de urgență și încheiată în aceeași zi, inclusiv cu transferarea banilor. Operațiunile pe platformă se făceau chiar și în afara programului de lucru.
Un exemplu dat de anchetatori privește serviciile de deratizare, dezinfecție, dezinsecție, transport și reparații de utilaje. Firmele interpuse le facturau către ABA Crișuri deși nu aveau personal autorizat să le presteze. Serviciile erau executate, în realitate, de o altă societate și ajungeau apoi să fie plătite de instituție la prețuri umflate. Pentru a justifica prestarea lor de către firmele lui Dume, erau depuse devize care, în multe cazuri, nu erau datate ori ștampilate și nu indicau nici valoarea, nici ziua în care fuseseră executate serviciile.
„Dorele, te-am prins!”
Mecanismul descris acum de DNA le era cunoscut cititorilor BIHOREANULUI. Ziarul îl documentase încă din noiembrie 2019, în investigația „Dorele, te-am prins!” (facsimil), dezvăluind cum Dume făcea afaceri cu instituția prin Gold Deraclean SRL, o firmă pusă pe numele fostului său vecin Gheorghe Iernea.
Înființată în decembrie 2017, cu un singur angajat și având ca principal obiect de activitate curățenia, Gold Deraclean ajunsese să vândă Apelor aproape orice, de la servicii de dezinsecție până la veselă, televizoare și materiale de construcții. În mai puțin de doi ani, BIHOREANUL identificase 98 de contracte atribuite direct firmei, în valoare totală de 403.996 de lei. Societatea nu avea practic alți clienți decât Apele Române, iar la o cifră de afaceri de circa 400.000 de lei acumulase un profit net de aproape 169.000 de lei.
Achizițiile „urmăreau” și cariera lui Dume. După promovarea acestuia la București, ca director general adjunct al ANAR, Gold Deraclean a început să livreze și la sediul central. Numai în 30 mai 2019, instituția a încheiat cu firma orădeană 33 de contracte, pentru diverse produse, de la farfurii și polonice până la televizoare, la prețuri mai mari decât cele din magazine.
Reporterii BIHOREANULUI l-au găsit atunci pe proprietarul scriptic al firmei, Gheorghe Iernea (foto), în același bloc în care locuise și Dume. Pensionarul a negat mai întâi că ar deține vreo societate, apoi a recunoscut legătura cu fostul vecin. A povestit că Dume îl ajuta și că între ei exista o înțelegere legată de apartamentul său și de îngrijirea lui la bătrânețe, iar când a fost întrebat despre afaceri a tranșat scurt: „Vorbiți cu Dume!”.
Dume a negat, în schimb, orice implicare: „Eu îl cunosc numai pe el, cu firma n-am treabă”. A susținut că nu și-a obligat subalternii să cumpere de la Gold Deraclean și că achizițiile erau transparente.
Cinci ani de tăcere
Dezvăluirile BIHOREANULUI nu au rămas doar în paginile ziarului. În noiembrie 2019, redacția a sesizat oficial DNA Oradea, anexând inclusiv înregistrarea video cu declarațiile lui Iernea. A urmat însă o tăcere de aproape 5 ani.
În martie 2024, dosarul era tot nesoluționat. Întrebat de BIHOREANUL despre tergiversarea anchetei, chiar la inaugurarea noului sediu al DNA Oradea, șeful instituției, Marius Voineag, a refuzat să dea explicații. „Nu știu dacă e cel mai potrivit cadru să facem o discuție despre cauze aflate pe rolul DNA Oradea, de durata dosarelor aflate pe rolul DNA Oradea. E un moment festiv, să-l păstrăm în niște parametri”, a spus Voineag, punând capăt conferinței de presă.
Prima măsură făcută publică împotriva lui Dume a venit abia pe 6 august 2024, când DNA a pus în mișcare acțiunea penală și l-a plasat sub control judiciar. La acel moment, procurorii îl acuzau de efectuarea unor operațiuni financiare incompatibile cu funcția. Rechizitoriul pentru abuz în serviciu a fost finalizat abia acum, la aproape 7 ani după sesizarea ziarului...
Unul a recunoscut
Primul care a ajuns în fața instanței a fost auditorul public intern Dorin Marian Privantu (foto). Acesta „și-a asumat în totalitate faptele comise” și a scăpat cu 1 an, 9 luni și 10 zile de închisoare cu suspendare, cu un termen de supraveghere de 2 ani și 60 de zile de muncă în folosul comunității.
Acordul de recunoaștere a vinovăției a fost admis de Tribunalul Bihor pe 14 mai 2026. Instanța a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată de ANAR și ABA Crișuri, dar a menținut sechestrul asupra bunurilor mobile și imobile ale lui Privantu până la concurența prejudiciului estimat la 1,1 milioane de lei, imputat acestuia în solidar cu Dorel Dume și Valerică Anichitoaie, „nota finală de plată” urmând să fie stabilită cel mai probabil în procesul celor doi.
Dume și Anichitoaie au fost trimiși în judecată în stare de libertate și, în cazul unei condamnări, riscă ani buni de închisoare. Deşi infracţiunea de abuz în serviciu se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani, procurorii susțin că cei doi au obținut un folos necuvenit, iar în această situaţie, limitele cresc cu o treime. În plus, sunt acuzați că au comis o infracțiune continuată, caz în care instanţa poate majora maximul cu încă 3 ani, până la plafonul teoretic de 12 ani și 4 luni.
Verdictul va arăta dacă Justiția poate spune, la rândul ei, „Dorele, te-am prins!”, sau dacă nu vor învinge, în final, tot banii, chichițele sau, mai rău, prescripția faptelor...
ÎN CONCEDIU
Suspendat sau nu?
Trimiterea în judecată nu îl înlătură automat pe Dorel Dume din fruntea Sistemului de Gospodărire a Apelor Bihor, din cadrul ABA Crișuri. Din punctul de vedere al raportului de muncă, Dume nu are statut de funcționar public, ci este încadrat ca personal contractual. În cazul său, suspendarea contractului rămâne la latitudinea angajatorului.
Codul muncii prevede că, atunci când salariatul a fost trimis în judecată pentru „fapte penale incompatibile cu funcția deținută”, contractul individual de muncă „poate fi suspendat” până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești. Măsura nu intervine, așadar, automat, ci trebuie decisă de angajator, care apreciază dacă acuzațiile sunt incompatibile cu atribuțiile postului ocupat. În cazul lui Dume, acuzațiile DNA privesc chiar modul în care acesta și-ar fi exercitat funcțiile de conducere deținute în ABA Crișuri și ANAR.
În aceste condiții, BIHOREANUL l-a întrebat pe directorul ABA Crișuri, Pásztor Sándor (foto), dacă îl va suspenda pe Dume. Aflat într-un concediu de 5 zile, programat înainte ca DNA să anunțe trimiterea în judecată, Pásztor nu a dat un răspuns clar: „Încă nu ne-a venit comunicarea de la DNA. O să am o discuție cu ANAR-ul, dar după ce revin din concediu”.