Curtea de Apel Oradea a pronunţat verdictul final în cazul celor doi părinţi din Bihor care au ales să-şi educe acasă copiii de vârstă şcolară, ca să-i ferească de ispita internetului. Instanţa a menţinut hotărârea Judecătoriei Aleşd, unde cei doi au primit pedepse de câte 4 luni de închisoare cu amânare şi au fost trimişi la muncă în folosul comunităţii.
Cazul este unul despre care BIHOREANUL a mai scris şi priveşte doi părinţi din Bratca, trimişi în judecată anul trecut de Parchetul de pe lângă Judecătoria Aleşd sub acuzaţia de împiedicarea accesului la învăţământul general obligatoriu, infracţiune pedepsită cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
Celor doi li se impută că, în toamna lui 2021, şi-au retras de la şcoală cei patru copii de vârstă şcolară - pe atunci de 8, 10, 11 și 13 ani -, iar de atunci îi învață acasă, în sistem homeschooling, pentru că nu sunt de acord cu utilizarea internetului, canalele TV media și cursurile online pe care copiii le efectuau în perioada de pandemie.
Homeschooling pe lângă lege
Cuplul şi-a înscris copiii la Home Life Academy și la West River Academy, unităţi şcolare private din SUA, aşa-numite „şcoli umbrelă”, care le oferă îndrumare părinţilor decişi să-şi educe singuri copiii, contra unei taxe.
Însă, după cum au explicat procurorii, forma de învățământ homeschooling nu este recunoscută în România, iar legislația nu permite echivalarea în ţară a cursurilor urmate la această formă de învățământ.
În plus, Home Life Academy și West River Academy nu figurează în Registrul special al entităţilor furnizoare de educație acreditate să desfășoare activitatea pe teritoriul României. Altfel spus, nu sunt recunoscute de autoritățile din țara noastră.
Anchetatorii au invocat şi poziţia specialiştilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Bihor care, după evaluarea copiilor, au stabilit că cei patru au mari lacune educaţionale, raportat la vârsta cronologică şi clasa de studiu pentru că, deşi învăţau aproximativ 3 ore, zilnic, sub supravegherea părinţilor, cuplul nu are nicio pregătire pedagogică, femeia având doar 8 clase, iar soţul ei 12 clase.
Condamnaţi la voluntariat
În faţa judecătorului, cuplul nu şi-a asumat vreo vină, femeia susţinând chiar că procedura judiciară reprezintă o formă de hărţuire, dar, în final, judecătorul a dat dreptate anchetatorilor. Şi, deşi Codul penal prevede şi posbilitatea condamnării la amendă penală, instanţa a decis să dispună în cazul cuplului o pedeapsă cu închisoarea, reproşându-le celor doi părinți că au negat dreptul celor patru copii la învăţământul obligatoriu.
„Inculpaţii nu au arătat că înţeleg implicaţiile deciziei asumate, cu toate că li s-a oferit contextul necesar”, a explicat instanţa. Concret, după cum au comunicat reprezentanţii DGASPC Bihor, în perioada ianuarie-aprilie 2022, familia a beneficiat de serviciile unității pentru consiliere și sprijin, ca să reînscrie copiii la şcoală, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Judecătorul i-a stabilit fiecăruia câte 4 luni de închisoare, dar a decis să amâne pe o perioadă de supraveghere de 2 ani aplicarea pedepselor, ceea ce înseamnă că vor rămâne şi cu cazierele nepătate. Poate că, în acest fel, cei doi „vor pune în primul plan nevoile minorilor” şi „vor lăsa la o parte motivele invocate relativ la consecinţele negative ale accesului copiilor la dispozitivele electronice de comunicare”, se explica în hotărârea judecătorească.
Instanţa a considerat că fapta este, totuşi, gravă, motiv pentru care cei doi soţi au fost obligaţi să presteze câte 40 zile de muncă în folosul comunităţii.
Dezbatere naţională
Verdictul judecătorilor nu era definitiv, iar cei doi părinţi l-au şi atacat, motiv pentru care dezbaterile s-au reluat la Curtea de Apel Oradea, care a hotărât joi să menţină hotărârea instanţei din Aleşd. Totodată, cei doi soţi vor trebui să achite câte 1.000 lei în favoarea statului, cheltuieli judiciare în apel.
Decizia Curţii de Apel Oradea nu este, deocamdată, motivată. Ca atare, nu se cunosc argumentele judecătorilor care au pronunţat-o. Cert este că, soluţia fiind definitivă, aceştia sunt obligaţi să-şi înscrie copiii la şcoală.
Cazul a stârnit o adevărată dezbatere naţională, readucând în atenţia publică sistemul de şcolarizare la domiciliu, formă de învățământ neautorizată în România, iar după articolul BIHOREANULUI, Ministerul Educaţiei solicitat inspectoratelor școlare să verifice situaţia elevilor retraşi de la cursurile învăţământului obligatoriu.