Din lac în puţ. După trei ani de pandemie, în care mai de voie, mai de nevoie oamenii s-au protejat de infecţia cu SARS-CoV-2 pentru a nu se îmbolnăvi de Covid, România trece printr-o epidemie de viroze sezoniere, pe care le produc alte 200 de virusuri, cu infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, bronhopneumonii şi gripe.
Se întâmplă, spun specialiştii, pentru că avem un sistem imunitar slăbit şi, din nou, am "lăsat garda jos", deşi erau previzibile atât noua epidemie, cât şi apariţia Flurona, cauzată de dubla infectare cu SARS-CoV-2 şi cu virusul gripal. BIHOREANUL a încercat să afle cum se manifestă, de la simplii pacienţi până la medicii de familie şi cei din spitale.
"O nebunie"
Primele semne ale noului sezon de viroze s-au simţit la Unitatea de Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului Judeţean Oradea la finele lunii decembrie. "E o nebunie", constata şeful UPU-SMURD, dr. Hadrian Borcea (foto): din 8.300 de prezentări, 1.884 erau cu viroze respiratorii. Mai mult decât dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (2021), când din mai puţin de 8.000 de prezentări, doar 718 erau cu infecţii respiratorii.
"Valul început la mijlocul lunii decembrie a tot crescut până la mijlocul lunii ianuarie, când se pare că am intrat pe un platou. Dar şi acum, cam 25%-30% dintre prezentări sunt tot cu infecţii respiratorii", declara dr. Borcea BIHOREANULUI la finele săptămânii trecute.
Nu doar numărul îmbolnăvirilor e mare, ci şi gravitatea, şi faptul că sunt afectaţi inclusiv adulţi fără alte probleme de sănătate. "Afectează mult şi tinerii. Unii, chiar dacă au forme mai uşoare, după 24 de ore de febră, strănut şi tuse, se panichează şi vin la UPU. Problema e că au început să apară şi forme mai severe, că avem pacienţi care trebuie internaţi la ATI, în special vârstnici şi persoane cu boli cronice. Mulţi au avut nevoie de oxigenoterapie, la fel ca pacienţii cu forme grave de Covid în pandemie", spune medicul.
Testare la internare
În condiţiile în care virozele sezoniere se suprapun peste finalul pandemiei, toţi pacienţii cu simptome sunt testaţi atât pentru depistarea infecţiei cu SARS-CoV-2, cât şi a gripei. "Sunt testate toate persoanele cu manifestări din definiţia de caz a sindromului respirator - febră, tuse, dispnee. Dacă sunt vaccinate anti-Covid, se face un test PCR rapid, cu rezultat eliberat în 20 de minute, dacă nu sunt vaccinate, se face test antigen rapid. Pentru gripă facem tot un test antigen, rapid, cu rezultatul în 5-6 minute", arată medicul.
Dacă se confirmă o infecţie respiratorie, pacientul cu forme uşoare de boală e trimis acasă cu tratament. În schimb, "dacă formele sunt mai agresive ori pacientul are şi boli cronice asociate, îi recomandăm internarea. Dacă este şi vârstnic, iar bolile cronice sunt grave, chiar insistăm pentru internare", spune dr. Borcea.
"Uneori este demoralizant"
"Nu ţin minte o epidemie de infecţii respiratorii de amploarea şi gravitatea celei de acum. Nu au mai fost într-un timp atât de scurt atât de multe cazuri şi de aşa gravitate", spune dr. Dorina Sirca (foto), unul dintre cei mai experimentaţi medici de familie din Oradea, cu o activitate de peste trei decenii.
Potrivit acesteia, tabloul clinic al pacienţilor este considerabil mai grav decât în sezoanele precedente. "La mulţi sugari am văzut evoluţii urâte şi au fost necesare internări, un lucru cu care nu eram obişnuiţi. În plus, infecţiile respiratorii au afectat acum foarte mult şi populaţia de vârstă medie, între 30 şi 50 de ani, activă, cu o sănătate bună", spune doctoriţa.
Scapi de una, dai de alta
O altă particularitate a sezonului este recurenţa: o aceeaşi persoană, deşi a avut deja o infecţie respiratorie, poate contracta o alta. "Uneori e chiar demoralizant să vezi că ai tratat un pacient şi după puţin timp revine cu alt tablou clinic. La un moment dat, pui pe picioare un pacient cu nas care curge, strănut, poate şi o uşoară tuse, o durere în gât, şi apoi revine cu un tablou ca de gripă, se simte ca bătut şi are febră mare", spune dr. Sirca.
Ajung să "recidiveze" atât adulţi, cât şi copii. "Băieţelul nostru a avut o răceală la mijlocul lui decembrie, iar alta la mijlocul lui ianuarie. De ambele dăţi a avut febră, a tuşit, i-a curs nasul, n-a putut dormi şi a fost epuizat. În decembrie a suferit două săptămâni, acum l-a ţinut o săptămână", descrie mama unui copil de 3 ani.
O altă pacientă, de 48 ani, a păţit la fel: "Prima oară am răcit la începutul lui decembrie, m-a ţinut tusea vreo două săptămâni. Abia a trecut, iar în ianuarie am avut din nou febră şi dureri musculare".
Mai rău decât Covidul
Fenomenul a fost observat şi de medicii de spital, unde primii pacienţi cu infecţii respiratorii au ajuns încă din octombrie. Dr. Andrei Csep (foto), şeful secţiei de Boli Infecţioase II - Respiratorii din cadrul Spitalului Judeţean, afirmă că virozele nu doar că pot "recidiva", ci şi pot fi resimţite de pacient chiar mai aspru decât Covidul. "Am avut chiar recent o pacientă care mi-a spus că n-a simţit deloc când a avut Covid, dar viroza a scuturat-o rău", spune medicul.
Explicaţiile? Dacă în ce priveşte Covidul există un singur vinovat, virusul SARS-CoV-2, de virozele sezoniere sunt responsabile cam 200 de rinovirusuri, adenovirusuri, enterovirusuri şi coronavirusuri, altele decât cel care produce Covidul. Aşadar, poţi "scăpa" de un virus şi dezvolţi anticorpi la el, dar te poţi infecta cu oricare altul dintre celelalte.
Dr. Csep a avut pacienţi atât cu infecţii acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS - faringite, rinofaringite, sinuzite, epiglotite, traheite etc), cu manifestări mai uşoare, cât şi cu bronhopneumonii şi gripe, cu evoluţii bruşte şi agresive, iar internări au necesitat mai ales copiii, adulţii fumători şi vârstnicii cu boli asociate grave (oncologice, diabet, ciroze hepatice, astm).
Mai multe internări
De la finele lunii decembrie până la jumătatea lunii ianuarie, în Bihor au fost diagnosticate, potrivit Direcţiei de Sănătate Publică, 27.457 de viroze de sezon, cu 30% mai multe decât în aceeaşi perioadă a sezonului precedent. Un număr enorm, cât o treime din totalul de 92.846 al bihorenilor afectaţi de Covid în toţi cei 3 ani de pandemie la un loc!
22.020 au avut IACRS şi 5.437 bronhopneumonii, iar numărul persoanelor care au necesitat spitalizare a ajuns până la mijlocul săptămânii trecute la 1.067, faţă de 391 în aceeaşi perioadă a sezonului precedent. Spre comparaţie, dintre cei 360 pacienţi cu Covid diagnosticaţi în ultima lună, au avut nevoie de îngrijiri spitaliceşti mai puţin de 100.
Agresivitatea virozelor o arată inclusiv faptul că dacă în întregul sezon precedent, din octombrie 2021 până în martie 2022, s-au înregistrat doar 4 cazuri de gripă, în cel actual au fost confirmate deja 7, iar sezonul e abia la jumătate.
Vine şi Flurona!
Primul caz de gripă a fost consemnat la finele lunii decembrie, la o femeie de 43 ani, şi era cât pe ce să fie mortal, pacienta având nevoie inclusiv de intubare la Spitalul Judeţean, iar apoi de oxigenoterapie cu mască. Următoarele trei au fost descoperite în primele două săptămâni ale anului, iar ultimele trei raportate săptămâna trecută, când în Bihor a fost confirmat şi primul caz de Flurona, adică dubla infecţie cu SARS-CoV-2 şi cu virus gripal.
Premiera a fost descoperită la o pacientă de 73 ani ajunsă în secţia de Cardiologie a Spitalului Judeţean, care nu fusese vaccinată nici anti-Covid, nici antigripal.
"E de aşteptat ca astfel de cazuri să mai apară", estimează dr. Csep, tocmai pentru că sezonul virozelor durează până prin martie-aprilie, dar au fost ani când s-a întins şi până în mai. Ne aşteaptă, aşadar, încă două, trei sau chiar patru luni de "răceli"...
SFATURILE MEDICILOR
Prevenire, simptome, tratare
Cele mai frecvente semne ale infecţiilor respiratorii sunt rinoreea, durerea în gât, tusea, oboseala, durerile de cap şi musculare, stările subfebrile şi febrile, lipsa apetitului. Când acestea apar brusc şi agresiv, iar bolnavul se simte ca "lovit de tren", poate fi gripă, care, la fel ca infecţia cu SARS-CoV-2, este diagnosticată cu precizie doar prin testare.
Pentru tratarea virozelor respiratorii, la care medicii consideră că suntem mai vulnerabili deoarece după pandemie avem sistemul imunitar slăbit, aceştia recomandă medicamente cu efect simptomatic - antitermice, antitusive, antialgice, antivirale.
Antibioticele sunt contraindicate, funcţionând doar în suprainfecţiile bacteriene, iar automedicaţia este interzisă. Bolnavii trebuie să se izoleze, să se odihnească şi să consume multe lichide, iar încăperile să fie aerisite des.
Pentru prevenirea îmbolnăvirilor, care pot dura între 4 şi 14 zile, se recomandă evitarea aglomeraţiilor, purtarea măştii de protecţie, o bună igienă, consumul de fructe şi legume, evitarea şederii în frig. Cea mai bună metodă de prevenire este considerată vaccinarea antigripală.
RESTRICŢII ÎN SPITALE
Vizite cu reguli
Încă de la jumătate lunii ianuarie, spitalele din Bihor au luat măsuri pentru a reduce riscul răspândirii virozelor respiratorii în interiorul acestora. Toţi bolnavii cu infecţii respiratorii admişi pentru tratarea unor probleme cronice sunt internaţi în secţiile de specialitate, dar în saloanele izolator rezervate cazurilor Covid încă din timpul pandemiei.
De asemenea, au fost decise şi restrângeri ale programelor de vizitare de către aparţinători. La Spitalul Judeţean, de pildă, acesta a fost înjumătăţit de la două ore la una, între 15.30 – 16.30, respectiv 11.00-12.00 în secţiile ATI, cu o durată a vizitei de cel mult 10 minute. La Salonta, programul de vizitare a rămas de două ore pe zi, iar durata a fost limitată la 15 minute, la fel şi la Aleşd.
La Marghita sunt cele mai dure restricţii, aici vizitele fiind complet interzise în secţiile cu risc ridicat precum Chirurgie generală, Neonatologie, Pneumoftiziologie, Pediatrie şi ATI. "Vizitarea pacienţilor de la Terapie Intensivă este permisă numai în cazul pacienţilor ante finem (n.r. - în cazul cărora prognosticul indică decesul apropiat) şi numai cu acordul şefului de secţie", spune managerul Bradacs Aliz (foto).
În toate spitalele, vizitatorii sunt obligaţi să-şi dezinfecteze mâinile şi să poarte mască de protecţie aşa încât să le acopere gura şi nasul.