Într-un compartiment puțin cunoscut al Spitalului Județean Bihor, cel de Radiologie intervențională, dotat cu echipamente unice în România și existente în doar șapte alte spitale din Europa, trei medici școliți în Franța practică de aproape trei ani o specialitate de top.
Având la activ inclusiv premiere naționale, acum pregătesc noi terapii hi-tech: prin vasele de sânge vor duce direct în tumori microsfere cu substanțe care le vor „otrăvi”, le vor „îngheța” prin crioablații și le vor „arde” prin electroporații - totul fără bisturiu și fără chimioterapia clasică ce afectează întregul organism...
„Cea mai revoluționară”
Ideea a aparținut, în 2018, doctoriței Liana Toc (foto), șefa secției de Radiologie-Imagistică a Spitalului Județean. „Citind publicații de specialitate și participând la congrese, am înțeles că radiologia intervențională este cea mai revoluționară ramură medicală, de care vom avea absolută nevoie pentru a salva pacienți cu accidente vasculare cerebrale, anevrisme rupte sau afecțiuni ale unor organe”, a povestit BIHOREANULUI dr. Toc, care a propus conducerii spitalului dezvoltarea unui compartiment de Radiologie intervențională.
În scurt timp a început căutarea finanțării, dar și a specialiștilor care să-l deservească. În 2022, spitalul avea deja o nouă clădire pentru acesta, iar cu fonduri europene a cumpărat dotări cheie, încă unice în România: un angio-CT de ultimă generație - un hibrid între un CT (aparat imagistic avansat care utilizează raze X și tehnologie computerizată pentru a obține imagini de înaltă rezoluție din interiorul corpului) și un angiograf biplan (ce permite vizualizarea radiologică a vaselor și fluxului sanguin, pentru diagnosticarea și tratamentul minim invaziv al afecțiunilor).
Practic, în loc să opereze „în orb” sau pe baza unor imagini anterioare intervenției, aceste echipamente le permit medicilor să vadă digital în timp real „harta” vascularizației și să avanseze cu un cateter - un mic „tub” de diametrul unui ac de păr, introdus de obicei prin artera femurală - până ajung în zona de interes a intervenției.
„Am avut noroc”
„Ne trebuia un medic experimentat, dar tânăr, care să formeze o echipă. Am avut noroc”, spune dr. Toc. Fiica unei colege - dr. Monica Sabău, șefa secției de Neurologie - urma un stagiu la Spitalul Universitar din Strasbourg (Franța) și a dat „pontul”. „Frecventând un cerc de români din Strasbourg, ne-a anunțat că în echipa de acolo era un medic român supraspecializat în radiologia intervențională, dr. Dan Mihoc. Deși era perfect aranjat, și profesional, și material, era dispus să revină în țară dacă ar fi avut condiții să lucreze aici”, povestește doctorița.
Dr. Mihoc nu doar că a acceptat să vină la Oradea, dar s-a și implicat de la început în proiect. „Sub coordonarea sa a fost conceput compartimentul și s-au stabilit echipamentele de achiziționat. Ulterior, doi radiologi orădeni, dr. Cătălin Morgovan și dr. Sebastian Boancă, au făcut supraspecializarea tot în Franța, la Spitalul Universitar Clermond-Ferrand”, spune doctorița Toc.
„Erau și români, dar nu era România”
Dr. Dan Mihoc (foto) nici măcar nu e orădean. Născut în Brad (jud. Hunedoara), a făcut Medicina la Timișoara și se pregătea să devină chirurg. Imediat după absolvire, însă, a aflat de la un prieten din Paris despre radiologia intervențională și a optat pentru aceasta. „Cum în țară nu exista așa ceva, am plecat în Franța”, a povestit BIHOREANULUI medicul.
În câțiva ani, dr. Mihoc a devenit om de bază în Spitalul Universitar din Strasbourg, a scris numeroase lucrări științifice și a ajuns asistent universitar. „Profesional eram împlinit, dar social nu. Erau și acolo români, dar nu era România. Or, eu am rămas legat de țară. În fiecare an veneam acasă, mergeam pe munte cu prietenii, cânt la chitară, îmi place folkul... Știam că în Oradea e frumos și credeam că îmi voi vedea mai des părinții rămași la Brad”, povestește medicul.
În privința asta, însă, s-a înșelat: de aproape trei ani lucrează, și el, și ceilalți doi colegi, cam 10 ore pe zi. „Am fost chiar mirat de diferențe. În Franța am avut un pacient de 90 de ani cu arterele încă tinere, aici tratăm oameni de 40-50 de ani foarte uzați”. Stresul, alimentația nesănătoasă, fumatul și lipsa mișcării explică incidența tot mai mare a bolilor, inclusiv a AVC-urilor. „În 2024, în primul an de activitate întreg, am avut 537 de intervenții, iar anul trecut am ajuns la 851, cu 58% mai multe. Pur și simplu, crește patologia”.
VINDECATĂ ILEGAL. O bihoreancă paralizată în urma unui AVC a fost, în 2023, prima pacientă a Radiologiei intervenționale, care era atunci încă neacreditată. Deși riscau să fie trași la răspundere pentru lipsa tuturor actelor, satisfacția doctorilor Călin Morgovan (în centru) și Dan Mihoc (dreapta) a fost uriașă. Încă pe masa de operație fiind, pacienta și-a ridicat mâna și a vorbit, iar acum duce o viață normală
„Ne resimțim și noi”
Deși îi este jenă s-o spună, dr. Mihoc și cei doi colegi au salvat de la deces sau paralizie sute de pacienți din Bihor, Sălaj, Satu Mare, Maramureș, dar și din Cluj, Timiș ori din alte zone ale țării. La începutul acestei luni, BIHOREANUL a avut ocazia să urmărească o intervenție asupra unei paciente de 57 ani trimise la Oradea din Timișoara, cu hemiplegie după un anevrism cerebral rupt - o sângerare severă în creier cauzată de ruperea unui perete slăbit al unei artere pe care s-a format un cheag de sânge, formă de AVC care poate lăsa pacientul paralizat.
Echipată cu halate de protecție radiologică din plumb, de 15 kg, și purtând ochelari speciali, o parte a echipei medicale a operat cu angio-CT-ul, introducând prin artera femurală, din zona inghinală, un cateter subțire cât un fir de păr și conducându-l prin vasele de sânge, cu diametre între 3 și 1 mm, până în creier, la locul anevrismului. Când cateterul a ajuns la nivelul gâtului, anestezistul, aflat într-o încăpere separată, dotată și ea cu numeroase monitoare, a eliberat o substanță de contrast pentru a evidenția toată vascularizația. Ulterior, medicii operatori, dr. Mihoc și dr. Morgovan, au manevrat cateterul pentru a umple sacul anevrismal cu spire fine din platină, pentru a bloca pătrunderea sângelui, la final montând un stent fin care permite sângelui să circule, dar nu și să mai pătrundă în anevrism.
Intervenția a durat ceva mai mult de două ore, fiind una de complexitate medie. Cea mai scurtă, până acum, a durat 11 minute, iar cea mai lungă 6 ore. „Ne mai resimțim și noi, mai avem nevoie de masaj, de kinetoterapie, dar ne-am obișnuit. Când ești în sală, nici nu simți, din cauza adrenalinei”, mărturisește dr. Cătălin Morgovan (foto).
Premiere naționale
Medicii orădeni au la activ inclusiv operații în premieră națională. La finele anului trecut, în decembrie, au salvat o fetiță de 2 ani cu tromboză venoasă multiplă, mai multe cheaguri de sânge înfundându-i vasele din creier, ceea ce a făcut imposibilă circulația sanguină și implicit oxigenarea. „După ce au încercat o terapie agresivă cu heparină (n.r. - anticoagulant puternic) și pacienta nu a reacționat, colegii pediatri ne-au trimis-o rapid. Acum fetița e foarte bine”, spune dr. Mihoc.
Un alt caz-limită a fost tratarea unei fistule arteriovenoase durale a condilului anterior, o afecțiune rară, localizată la baza craniului, care constă într-o conexiune anormală între o arteră meningeală și venele durale (sinusurile craniene) și care se poate solda cu orbirea pacientului. „Colegii din Strasbourg, cu care m-am consultat, au avut în câteva decenii un singur caz. Pacientului nostru, de 40 ani, a început să i se umfle un ochi și să-i iasă din orbită, iar oftalmologul nu descoperea unde era problema. În final a ajuns la noi, iar după intervenție este bine. I-am salvat vederea”.
Unele intervenții au fost făcute în echipă cu medici de alte specialități - neurochirurgi, cardiologi etc. Anul trecut, două astfel de operații au vizat extragerea din creier a două anevrisme gigantice, de 3 cm, echivalentul unor tumori de câteva kilograme din organe. „La una dintre intervenții, dr. Alin Blaga (n.r. - șeful secției Neurochirurgie) a închis chirurgical în partea inferioară artera afectată, iar noi am intrat prin partea superioară, deasupra anevrismului. Pacientul a evoluat foarte bine, își vede de viață”, spune dr. Mihoc.
Tot anul trecut, medicii de la Radiologie intervențională au scos cu cateterul un cheag de sânge deplasat într-un vas unde bloca fluxul sanguin către plămâni, la un pacient de 46 de ani cu edem cerebral în urma unui accident vascular ischemic. Și aceasta a fost o premieră națională, în echipă cu medicii de la Cardiologie intervențională.
ÎN ECHIPE. Operațiile de radiologie intervențională se desfășoară în două săli. În cea principală se intervine asupra pacientului, iar într-o alta avansul cateterului prin vasele de sânge spre locul intervenției e sincronizat de anestezist cu administrarea substanței de contrast ce evidențiază vascularizația ca pe o hartă digitală. În curând, la fel vor fi plasate, direct în tumori, substanțe și dispozitive care le distrug
Noutăți în oncologie
Radiologia intervențională și chirurgia endovasculară sunt de ajutor și în ginecologie, pentru tratarea fibroamelor uterine, ba și în ortopedie. „Zilele acestea facem prima embolizare de artere geniculate”, spune dr. Mihoc, referindu-se la o terapie minim invazivă a durerii cronice de genunchi, cauzată de artroză, care distruge cartilajul articular și afectează oasele, ligamentele și membrana sinovială, cea care căptușește interiorul articulațiilor. „Ca să se elimine durerile și să se amâne sau chiar să se evite protezarea genunchilor, prin embolizare, sub anestezie locală, se blochează vasele de sânge anormale care provoacă inflamația și durerea”, explică medicul.
De asemenea, medicii de radiologie intervențională vin și în sprijinul oncologilor, făcând puncții și biopsii în organe greu accesibile, cum este pancreasul, iar de luna viitoare vor trece la tratarea endovasculară a unor afecțiuni oncologice. În cazul cancerelor de ficat, spune medicul, „vom intra prin artere pentru a plasa microsfere încărcate chimioterapic pe care le vom injecta direct în tumoră, fără să fie afectate alte organe”. Medicii de radiologie intervențională se vor implica și în tratarea cancerelor de plămâni, rinichi, pancreas și prostată, făcând crioablații ale tumorilor, „ceea ce înseamnă că le distrugem prin înghețare”, precum și electroporații în cazul tumorilor hepatice, pentru a le „arde” cu electrozi fini introduși în organe tot cu cateterele.
Cu o precizie tot mai mare și suferințe tot mai mici, medicina „de mâine” se face în Oradea azi...
COSTURI ACOPERITE
De la 500 la 40.000 de euro
Costurile procedurilor de radiologie intervențională sunt considerabile, ele fiind finanțate prin Programul Național de Neurologie și Radiologie Intervențională al Ministerului Sănătății.
„Materialele pe care le folosim sunt din platină și de cea mai înaltă calitate. În cea mai simplă intervenție am utilizat materiale de 500 de euro, în cea mai costisitoare, de 40.000 de euro, fără ca pacientul să achite nimic”, spune dr. Dan Mihoc.
Cu toate că finanțarea prin Programul Național se face cu sincope, medicii orădeni nu au anulat până acum nicio operație. „Când a fost nevoie, costurile au fost suportate de spitalul nostru, din bugetul propriu”, afirmă medicul.