- Statul nu mai are bani pentru Programul Anghel Saligny și a oprit decontările pe acest an: în Bihor sunt afectate mai mult de un sfert dintre cele 138 de proiecte de aproape 2 miliarde lei
- Lipsa fondurilor încetinește sau poate chiar opri șantiere pentru drumuri, apă, canalizare și gaze: unele primării vor achita lucrările rămase de executat din bugetele locale, altele speră că firmele le vor continua pe datorie, dar acestea își vor plățile
Fondurile din Programul Național de Investiții Anghel Saligny sunt epuizate până la finele anului, iar Ministerul Dezvoltării a blocat platforma prin care primăriile și consiliile județene pot cere decontarea cheltuielilor pentru lucrările la drumuri, rețele de apă, canalizare și gaze.
BIHOREANUL a inventariat cele 138 de proiecte din Bihor, în valoare totală de 1,952 miliarde lei, dintre care 38 sunt afectate de lipsa banilor. Puține primării au resurse să finanțeze ele lucrările și mulți edili speră că firmele le vor continua pe datorie, dar acestea le taie speranțele: fără bani, le vor opri.
Promisiuni peste posibilități
Creat prin OUG 95/2021, Programul Anghel Saligny a fost menit să finanțeze din bugetul de stat infrastructuri edilitare, prevăzând un plafon maxim de investiții de 65,5 miliarde lei până în 2028.
Statul a promis cheltuieli pentru un cincinal, dar alocă resursele anual, iar luna trecută diferența dintre promisiuni și posibilități a devenit evidentă: Ministerul Dezvoltării a anunțat că fondurile pe anul în curs s-au epuizat, iar din 11 septembrie a suspendat depunerea solicitărilor de transfer, blocând platforma prin care autoritățile locale pot cere plata lucrărilor. Excepție fac beneficiarii care suportă din bugetele proprii 20% din necesar, celelalte autorități locale având două variante: fie continuă lucrările exclusiv din fondurile proprii și pot cere ulterior rambursarea părții ce revenea statului, fie sistează șantierele pentru a nu acumula arierate.
Reluarea finanțării depinde de suplimentarea bugetului programului, care poate fi făcută doar prin rectificarea bugetului statului. Or, după ce a fost demis pe 5 mai a.c. de PSD și AUR, Guvernul Bolojan are atribuții limitate și nu mai poate adopta ordonanțe de urgență.
În Bihor, miza e uriașă: cele 101 primării derulează 138 de proiecte, cu o valoare totală de 1,952 miliarde lei: 120 pentru drumuri, poduri, apă și canalizare, cu alocări de 1,494 miliarde lei, și 18 pentru rețele de gaze, de 457,953 milioane lei. După valoarea proiectelor, Bihorul este pe locul 4 în țară, iar, după număr, pe 22.
Fără probleme
Unele primării și-au finalizat proiectele înaintea sistării decontărilor. Marghita, de pildă, a modernizat străzile din Cheț și Ghenetea (20,37 milioane lei), Brusturi a modernizat două drumuri (9,94 milioane), iar investițiile similare din Chișlaz (12 milioane) și Cărpinet (10 milioane) sunt, de asemenea, finalizate.
Același lucru l-au reușit și Lunca (canalizare în Șuștiu și Dobrești - 8,38 milioane lei), Mădăras (modernizare străzi în Ianoșda și Homorog, 9,02 milioane lei), Nojorid (rețele de apă în Apateu și Chișirid, 11,376 milioane lei), Oșorhei (apă și canalizare în Oșorhei și Alparea, canalizare în Felcheriu și Cheriu, 35,13 milioane), Popești (modernizare drumuri, 16 milioane), Răbăgani (modernizare drumuri, tot 16 milioane), Sânnicolau Român (modernizare străzi și DC77 Roit - Livada de Bihor, 3,99 milioane), Sălacea (modernizare străzi, 16 milioane), Sălard (asfaltări, 12 milioane), Șinteu (modernizare drumuri, 10,82 milioane), Țețchea (infrastructură rutieră, 12 milioane), Vârciorog (pod peste Valea Poienii, 6,21 milioane lei).
Toate aceste primării și-au decontat banii și nu mai au plăți de făcut firmelor.
Prinse în criză
În alte locuri, însă, șantierele sunt încă în derulare, fie pentru că le-au început târziu din cauza contestațiilor la licitații, fie că, înainte, au avut de terminat alte lucrări.
Contractul pentru modernizarea străzilor din Săcueni, Cubulcut, Cadea și Olosig (15,32 milioane lei) a fost semnat abia pe 11 iunie, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost dat pe 10 septembrie, cu o zi înainte de blocarea platformei. La Bulz, ordinul de începere pentru modernizare de drumuri și străzi (7,09 milioane) a fost emis și mai târziu, pe 16 septembrie.
La Câmpani, modernizarea infrastructurii rutiere (10 milioane) va începe numai după terminarea rețelelor de apă și canalizare. La Drăgănești, deși contractul pentru asfaltarea străzilor (12,43 milioane) a fost semnat în 2023, lucrările au putut începe doar pe porțiunile unde s-a încheiat introducerea gazului, astfel că firma a executat doar 10% din ele. Urmarea? Primăriile nu au apucat să depună nicio cerere de decontare și nici n-o mai pot face decât dacă bugetul Programului va fi suplimentat.
Peste 42 de milioane lei neplătiți
Și mai spinoasă e problema proiectelor unde lucrările sunt în stadii avansate, dar neplătite. Potrivit datelor Ministerului Dezvoltării, încă înainte de închiderea platformei pentru cererile de decontare, în 38 de proiecte din Bihor firmele au adunat facturi neachitate de peste 42,4 milioane lei, iar tot ce lucrează de acum înainte se adaugă acestei sume.
Cele mai mari datorii sunt la Valea lui Mihai, unde modernizarea rețelei de apă (23,43 milioane lei) a ajuns la peste 89%, dar sunt încă neachitați 9,465 milioane lei, și la Boianu Mare, unde rețeaua de apă-canal (23,03 milioane) este executată în proporție de 70%, iar din ce s-a lucrat mai sunt de achitat 8,75 milioane. În Nucet modernizarea de străzi (12,9 milioane lei) a ajuns la 80%, dar două solicitări de plată de 8,047 milioane sunt neîncasate. „Suma depășește cu mult posibilitățile bugetului local”, spune primarul Dănuț Lazea (foto).
La Roșia, pentru alimentarea cu apă (15 milioane lei) sunt facturi neplătite de 4,60 milioane lei. În Tulca, extinderea rețelelor de apă și canalizare (15,53 milioane) este executată pe jumătate, dar decontările sunt mult în urmă, diferența dintre valoarea lucrărilor realizate și suma plătită depășind 3 milioane. În Diosig, asfaltarea străzilor (5,21 milioane) este executată în proporție de 60%, dar decontată doar 10%, diferența de plată așteptată de constructor fiind de 2,6 milioane lei, iar la Dobrești ultima cerere de decontare neachitată pentru modernizarea străzilor (9,36 milioane) este de 1,41 milioane.
Mai sunt restanțe la Cociuba Mare, unde modernizarea rețelelor de apă (12,6 milioane lei) a ajuns la 90% execuție, dar s-au decontat doar 9,5 milioane, la Tileagd, unde modernizarea infrastructurii rutiere (11,63 milioane) și canalizarea în Călătani (3,42 milioane) au ajuns la 90% execuție, dar numai la 77% decontare, restanțele fiind de 1,25 milioane. Aceeași situație și la Salonta: pentru modernizarea a 10 străzi (21,71 milioane) s-au decontat doar 15,06 milioane.
Pe banii primăriilor
Unele primării au decis să nu oprească șantierele. La Cociuba Mare, primarul Mihai Sferle (foto) spune că diferența pentru lucrările executate și nedecontate va fi plătită din bugetul local, astfel că lucrările vor continua, aceeași decizie luând-o și edilul din Tileagd, Adrian Codrean. „Vrem să evităm întârzierile și noi majorări de costuri”, spune Codrean.
La fel vrea să facă și primarul din Ineu. Pentru extinderea rețelelor de apă din Botean și de canalizare din Ineu (19,34 milioane lei), constructorul facturase înainte de suspendarea decontărilor peste 2 milioane lei, iar zilele trecute a pregătit încă o situație de lucrări de valoare similară. „Vreau să finalizez proiectele cu bani de la noi, pentru că Botean a rămas singurul sat fără apă”, spune Dumitru Togor.
N-au de unde
În schimb, alte primării nu își permit această soluție, fiindcă nu au bani. Valea lui Mihai nu poate achita 9,46 milioane lei deja facturați pentru modernizarea rețelei de apă, Boianu Mare nu poate acoperi restanțe de 8,75 milioane la canalizare, iar Dobrești nu are de unde să scoată 1,41 milioane pentru continuarea lucrărilor la drumuri. „Toate fondurile locale disponibile le-am folosit deja la cofinanțarea proiectelor derulate prin PNRR și AFM”, spune primarul Florin Copos.
În Tăuteu, Primăria mai are în derulare un proiect pentru alimentarea cu apă prin realizarea de foraje dotate cu stații de tratare, stocare și pompare (9,5 milioane lei), iar edilul Vincze Nándor spune că, înainte de blocarea decontărilor, a reușit să încarce facturile pentru două dintre cele patru foraje, dar, pentru celelalte două, firma va sista lucrările până la reluarea finanțării: „Din bugetul local nu putem susține investiția”.
Creditează statul
Lipsa banilor va afecta și constructorii. Dumexim, „campioană” pe județ cu 12 contracte de 131,85 milioane lei, a adunat facturi neîncasate de 12,16 milioane. Administratorul Gabriel Dume (foto) spune că firma nu este în pericol să nu-și plătească cei 250 de salariați, dar nici nu poate finanța la nesfârșit statul. „Nu este confortabil să nu primești banii pe ce ai lucrat”, spune Dume, care intenționează să suspende lucrările acolo unde nu-i sunt plătite.
Pe aceeași poziție e și proprietarul Leko Construct, care are de recuperat 40 milioane lei pe lucrări executate până acum în 9 proiecte. „Știu că primăriile ar vrea să continuăm pe datorie, dar nu suntem organizație de caritate, nu ne permitem”, zice Demeter Levente.
Oprirea lucrărilor înseamnă, însă, viitoare costuri suplimentare, atenționează patronul Dumexim: „Înțelegem, nu sunt bani, stopăm lucrările. Dar cine plătește mentenanța la ce s-a făcut? Pentru că lucrările trebuie conservate, iar conservarea înseamnă alte costuri”.
După ce statul a aprobat cu larghețe proiecte fără să aibă destui bani, când lucrările vor fi reluate, tot pe el îl va costa mai mult. De fapt, ca de obicei, pe contribuabili...
GAZE, ÎN DOUĂ VITEZE
Proiecte de peste 457 milioane lei
Dintre cele 138 de proiecte derulate în Bihor prin Anghel Saligny, 18 sunt pentru rețele de gaze, cu finanțări totale de 457,953 milioane lei. Și aici diferențele de stadiu sunt uriașe. Cociuba Mare a finalizat rețeaua și a reușit decontarea integrală (24,47 milioane). Proiectul din Aleșd, Tileagd, Țețchea și Aștileu (88,07 milioane lei) a ajuns la 98% execuție, cu 79,05 milioane lei decontați, iar constructorul va aștepta redeschiderea platformei pentru depunerea decontului final. La Sânmartin, în proiectul de 90,08 milioane lei mai sunt de achitat circa 5 milioane.
La polul opus, multe proiecte de gaze sunt incipiente. Este cazul celor din Ciumeghiu, Balc, Cefa, Hidișelu de Sus, Popești, Sâniob și Viișoara, din Lugașu de Jos și din Vadu Crișului, din Toboliu și din Gepiu, Husasău de Tinca și Lăzăreni, în unele cazuri nefiind întocmit niciun deviz.
Rețeaua de 45,37 milioane lei din Tulca, Tinca și Batăr are întocmit doar proiectul tehnic, iar primarul comunei Tulca, Daniel Avrămuț, spune că începerea lucrărilor va fi amânată: „Având în vedere valoarea foarte mare, continuarea proiectului din bugetele locale este nesustenabilă”.