Guvernul României dezminte categoric informațiile potrivit cărora premierul Ilie Bolojan și ministrul de Externe, Oana Țoiu, ar fi cerut Bruxelles-ului să blocheze cele 770 de milioane de euro aferente jalonului PNRR privind integritatea. Executivul afirmă că cei doi au solicitat, dimpotrivă, urgentarea verificării noii Legi ANI, astfel încât eventualele neconcordanțe cu dreptul european să poată fi corectate înainte ca banii să fie puși în pericol.
Precizarea transmisă joi de Guvern vine după ce Antena 3 CNN a relatat, citând surse politice, că Ilie Bolojan și Oana Țoiu i-ar fi cerut comisarului european pentru Justiție să verifice „amendamentul Fritz” și să analizeze dacă este cazul „să nu aloce suma din PNRR” de 770 de milioane de euro aferentă acestui jalon. Informația a fost preluată și formulată mai categoric de Știripesurse, care a titrat că Bolojan și Țoiu „ar fi cerut Comisiei Europene să taie banii României”.
Ulterior, Antena 3 CNN și-a actualizat articolul cu explicații atribuite unor surse guvernamentale, potrivit cărora intenția celor doi oficiali a fost urgentarea verificării legii, pentru ca eventualele neconcordanțe să poată fi remediate înainte de evaluarea jalonului și să fie redus riscul unei penalizări.
Guvernul României a transmis joi poziția oficială prin care a dezmințit categoric că premierul și ministrul de Externe ar fi solicitat ori sugerat tăierea fondurilor.
„Verificarea trebuie finalizată cât mai repede”
Potrivit Guvernului, verificarea formală a îndeplinirii Jalonului 431 – „Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică” – va avea loc după ce România va depune cererea de plată numărul 6, în luna octombrie.
Guvernul consideră însă că analiza conformității noii legi trebuie încheiată înainte de acel moment, pentru ca eventualele probleme să poată fi remediate. „O verificare finalizată în timp util ar permite, dacă va fi cazul, adoptarea eventualelor modificări necesare, astfel încât să fie protejate atât interesele financiare ale României în ceea ce privește fondurile aferente Jalonului 431, cât și efectele juridice ale legii”, se arată în comunicat.
În acest sens, premierul Ilie Bolojan și ministrul de Externe, Oana Țoiu, au avut o întâlnire tehnică, în format hibrid, cu comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath, și cu directori de specialitate ai Comisiei Europene.
Cei doi oficiali români au cerut „urgentarea verificării conformității legii ANI cu principiile dreptului european”, precizează Executivul, subliniind: „Guvernul infirmă categoric orice informație din spațiul public privind solicitări sau sugestii de tăiere a fondurilor europene. Dimpotrivă, tocmai absorbția acestor fonduri și valorificarea integrală a resurselor disponibile pentru România reprezintă prioritatea Guvernului”.
PPE și Renew au cerut blocarea banilor
Afirmațiile dezmințite de Guvern nu trebuie confundate cu un alt demers, confirmat public: solicitarea formulată de liderii a două grupuri politice din Parlamentul European.
Președintele Partidului Popular European, Manfred Weber, și lidera Renew Europe, Valérie Hayer, i-au cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să ia în calcul blocarea celor 770 de milioane de euro dacă legea românească nu respectă dreptul european și principiile statului de drept. Scrisoarea a fost transmisă pe 24 august, potrivit Euronews.
Comisia Europeană a confirmat ulterior că noua legislație privind integritatea va fi analizată odată cu cea de-a șasea și ultima cerere de plată a României. „Nu putem face alte comentarii în acest stadiu”, a transmis un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, într-un răspuns citat de Agerpres și preluat de Spotmedia.
Controversa din jurul Legii ANI
Legea nr. 180/2026 privind modificarea unor acte normative în domeniul integrității a fost promulgată pe 28 august de președintele Nicușor Dan. Șeful statului a explicat că nu a retrimis actul normativ în Parlament pentru a nu pune în pericol fondurile din PNRR, dar le-a cerut parlamentarilor să reia dezbaterile în sesiunea de toamnă, potrivit Digi24.
Controversele sunt provocate în special de prevederea denumită în spațiul public „amendamentul Fritz”, introdus de PSD și votat cu sprijinul AUR. Aceasta stabilește că persoanele în cazul cărora au fost constatate definitiv incompatibilități, conflicte de interese sau averi nejustificate și pentru care nu a expirat interdicția de trei ani își pierd funcția ori mandatul la 30 de zile de la intrarea legii în vigoare.
Prevederea a fost criticată pe motiv că s-ar aplica, practic, retroactiv, întrucât produce consecințe asupra mandatelor actuale în baza unor incompatibilități sau conflicte de interese constatate înainte de intrarea în vigoare a legii.
Printre persoanele vizate se numără și primarul Timișoarei și președintele USR, Dominic Fritz. Agenția Națională de Integritate a anunțat că noile prevederi se aplică, în total, în cazul a 55 de aleși și funcționari publici.