Edililor nu le pasă de orădenii de la bloc, afirmă consilierul local Adrian Madar, purtător de cuvânt al PSD Bihor. Acesta acuză că în oraş reabilitarea termică a blocurilor merge greu şi costă mai mult decât în Sânmartin, unde Primăria face lucrările cu o firmă proprie anume înfiinţată, propunând ca municipalitatea orădeană să-i urmeze exemplul.
BIHOREANUL a analizat felul în care are loc reabilitarea blocurilor în ambele localităţi, constatând că, în realitate, situaţiile sunt comparate forţat: Sânmartinul plăteşte totul cu banii localnicilor, pe când Oradea o face preponderent cu fonduri europene. Mai mult, în oraş reabilitarea include şi lucrări care în comună nu se fac ori sunt executate la o calitate contestată de beneficiari.
Politicale
Lunea trecută, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu primarul de Sânmartin, Cristian Laza, la sediul PSD Bihor, Adrian Madar (foto), purtător de cuvânt al organizaţiei şi consilier local de Oradea, a propus ca municipalitatea să-şi înfiinţeze o companie specializată pe reabilitarea termică a blocurilor, dând comuna vecină ca model.
Aici, a spus primarul comunei, reabilitarea o face firma Primăriei, SPAS Construct SRL, anume înfiinţată, cu 11 angajaţi, la costuri de 330 lei/metru pătrat, cu finanţare 90% din bugetul local şi contribuţie 10% de la proprietari. "Firmele private nu se înghesuie la astfel de lucrări, unde e mult de muncă şi migală, iar profiturile sunt mici", a motivat Laza, arătând că în 2 ani a reabilitat 8 blocuri, iar până în 2024 le va face şi pe celelalte 18.
Madar a afirmat că, spre deosebire de Sânmartin, Oradea are un proiect de reabilitare a doar 47 de blocuri din cele peste 2.000 din oraş, cu fonduri UE de 28,3 milioane lei, dar a finalizat unul singur, la 518 lei/mp, cu 60% peste preţul din comună. Mai mult, PSD-istul a arătat că municipalitatea jecmăneşte orădenii, impunând asociaţiilor de proprietari o contribuţie de 27% din costuri, deşi regulile europene limitează acest aport la maximum 25%.
Replică după replică
În aceeaşi zi, primarul Oradiei, Florin Birta (foto), a răspuns pe Facebook că "ideea de a reabilita termic blocurile din municipiu printr-o firmă a Primăriei este inaplicabilă". Motivul? Tocmai pentru că e vorba de fonduri europene, ceea ce "scuteşte" bugetul local de o parte din cheltuieli, "este obligatoriu ca lucrările să fie atribuite prin proceduri de achiziţie transparente, fiind interzisă atribuirea directă către o anumită firmă, fie şi a Primăriei".
Cu toate astea, după încă o zi, PSD Bihor a revenit cu un comunicat semnat de "Biroul de presă", repetând că până în prezent în Oradea a fost reabilitat un singur bloc, iar din preţul de 518 lei/mp "290 lei/mp vor fi acoperiţi din bani europeni, iar 228 lei pe mp din banii noştri, ai oraşului şi ai asociaţiilor", deci orădenii plătesc "de 4 ori mai mult decât cei din comuna vecină" .
Mai mult, PSD-iştii au insistat că, potrivit Legii achiziţiilor publice, ar fi posibilă atribuirea directă a lucrărilor către firme ale Primăriei "dacă aceste firme lucrează minimum 80% cu Primăria care le deţine".
Cifre "coafate"
Dat fiind interesul publicului pentru reabilitarea termică a blocurilor, BIHOREANUL a verificat atât afirmaţiile purtătorului de cuvânt al PSD Bihor, cât şi pe cele ale primarului Oradiei, pentru a înţelege care variantă este mai bună: folosirea bugetului local, ca la Sânmartin, sau a fondurilor europene, ca la Oradea? Şi, până la urmă, ce se compară: se fac aceleaşi lucrări în comuna învecinată ca în oraş?
Primul detaliu de precizat se referă, însă, la cifre. Mihaela Neag, specialist la Direcţia de Management al Proiectelor cu Finanţare Europeană din Primăria Oradea, spune că preţul reabilitării blocurilor din Oradea nu este cel prezentat de Madar: "La un singur bloc preţul reabilitării a fost de 518 lei, iar Primăria are un pachet pentru reabilitarea cu fonduri europene a 47 de blocuri în acest exerciţiu financiar, preţul mediu fiind de 440 lei/mp".
Ca atare, dacă la Sânmartin preţul mediu este de 330 lei/mp, din care 90% din bugetul local şi 10% de la proprietari, înseamnă că toţi localnicii comunei plătesc 297 lei/mp reabilitarea pentru "blocatari", iar aceştia din urmă scot din buzunare 33 lei/mp.
La Oradea, lucrările sunt finanţate cu 60% din fonduri nerambursabile, 25% din contribuţia asociaţiilor de proprietari şi 15% din bugetul local. La preţul mediu de 440 lei/mp, asta înseamnă că 264 lei sunt din banii UE, 66 lei din bugetul local şi 110 lei contribuţia beneficiarilor.
În concluzie, consilierul PSD Madar a avut dreptate să afirme că proprietarii blocurilor din Oradea plătesc de 4 ori mai mult decât cei din Sânmartin, dar contribuabilii din comună plătesc pentru consătenii de la blocuri de 4,5 ori mai mult decât cei din Oradea.
Diferenţe
În ce priveşte o comparaţie a lucrărilor propriu-zise, aceasta arată că la reabilitarea blocurilor din Sânmartin nu se execută toate lucrările care în Oradea sunt obligatorii.
În municipiu, în baza proiectelor aprobate spre finanţare, firmele care câştigă licitaţiile trebuie să execute termoizolarea pereţilor exteriori cu polistiren expandat ignifugat de 15 cm, să înlocuiască toate uşile şi ferestrele cu tâmplărie din termopan cu minimum 5 camere şi geam cu minimum 2 foi de sticlă, să termoizoleze planşeul/şarpanta la ultimul nivel şi să asigure hidroizolarea acestora, la fel şi a planşeului peste subsol, să monteze robineţi termostataţi, să facă intervenţii în subsoluri (înlocuind instalaţiile de distribuire a încălzirii şi să monteze robineţi de reglare a presiunii), să repare acoperişurile şi tencuiala de sub termosistem, şi să înlocuiască burlanele de scurgere a apelor pluviale.
În schimb, în Sânmartin, după cum recunosc atât primarul Cristian Laza, cât şi directorul SPAS Construct SRL, George David (foto), proiectele pentru lucrări sunt plătite separat (în medie 16.000 lei pentru un bloc), uşile şi ferestrele se înlocuiesc numai dacă sunt din lemn (rarisim, pentru că majoritatea oamenilor şi-au pus termopane de-a lungul anilor), acoperişurile nu se repară, iar burlanele se înlocuiesc "doar dacă este cazul". "Cel mai adesea, doar au fost curăţate", spune directorul firmei.
Cu nemulţumiri
Atât directorul David, cât şi primarul Laza afirmă că Primăria nu a înregistrat nicio nemulţumire a locatarilor din cele 8 blocuri reabilitate. Asta nu înseamnă, însă, că oamenii sunt satisfăcuţi de calitatea lucrărilor. "Nouă nu ne-a spus nimeni ce lucrări trebuiau să se facă, dar în subsol habar nu am ce au făcut, că-i plin de apă şi rahat", s-a plâns BIHOREANULUI unul dintre locatarii blocului Q2 de pe strada Ioan Slavici.
Pe aceeaşi stradă, un bărbat din blocul AN 1 afirmă că muncitorii Primăriei au "uitat" să-i pună jgheab deasupra balconului, aşa că îi plouă înăuntru, mai ales că geamurile nu se închid cum trebuie, iar de subsol nici nu s-au atins.
"Au zis că în interior o să lucreze iarna, când nu pot lucra afară, dar de atunci au trecut două ierni şi nu şi-au mai amintit. Lucrarea, însă, a fost plătită", spune omul.
O dovadă că reabilitarea înseamnă mai mult decât placarea blocurilor cu polistiren şi apoi vopsirea lor, să dea bine la vedere...
CU LENTOARE
Musai cu licitaţii
În Oradea au fost reabilitate 45 de blocuri în exerciţiul financiar european precedent (2007-2013), cu fonduri de 18,88 milioane lei, iar în cel actual (2014-2020), Primăria a câştigat 11 proiecte în valoare de 28,3 milioane lei pentru reabilitarea a 47 blocuri. "Cererile de finanţare au fost depuse în 2017, dar evaluarea a durat mult din cauza autorităţii de management de la Ministerul Dezvoltării", spune Mihaela Neag, funcţionar în cadrul DMPFI.
Şefa Direcţiei Juridice, Eugenia Borbei, afirmă că lucrările de reabilitare pe fonduri europene nu pot fi atribuite prin încredinţare directă, fie şi unei firme a municipalităţii. Pe de o parte, ghidurile de finanţare impun proceduri transparente de achiziţii, neadmiţând conflictul de interese, situaţie în care o firmă a Primăriei s-ar afla dacă ar primi fără licitaţie lucrări cu fonduri europene câştigate de Primărie.
Pe de altă parte, nici Legea achiziţiilor publice nu permite încredinţarea directă a lucrărilor, cum susţine PSD, decât dacă au o valoare de maximum 450.200 lei, iar prevederea cum că acest lucru ar fi posibil dacă firmele Primăriei "lucrează minimum 80% cu Primăria care le deţine" este, evident, neaplicabilă. "Valoarea proiectelor de reabilitare în Oradea depăşeşte acest prag, iar "spargerea" lucrărilor în unele cu valori mai mici pentru a ocoli licitaţiile este sancţionată de lege", spune jurista şefă.