Încheierea proiectului de realizare a Drumului Apusenilor, lung de 81 kilometri, inclusiv prin transformarea unor drumuri forestiere în drumuri județene a prilejuit un gest mai rar pentru România, unde politicieni aflați în funcție „taie panglica” nefăcând uitate contribuțiile predecesorilor.
Unul dintre vicepreședinții de acum ai CJ Bihor, Mircea Mălan, a folosit prilejul pentru a le mulțumi celor care au lansat proiectul și au organizat licitațiile pentru implementarea proiectului, și anume foștii președinți Cornel Popa și Pásztor Sándor, pe care i-a și invitat la o prezentare în teren pentru presa locală.
„Cu mai mulți ani în urmă”
La aproximativ o lună după recepționarea lucrărilor, vicepreședintele Mălan le-a prezentat presei bihorene în teren, avându-i alături de el pe fostul președinte Cornel Popa, care a lansat proiectul finanțat cu fonduri europene din Programul Operațional Regional 2016-2020, asigurând în mandatul său studiul de fezabilitate, și pe succesorul acestuia, Pasztor Sandor, care l-a preluat, a asigurat proiectarea tehnică, l-a depus spre finanțare și a organizat licitațiile pentru execuția lui, pe tronsoane.
„Drumul Apusenilor este rezultatul unui proiect început cu mai mulți ani în urmă”, a spus Mălan, arătând că în prezent acesta este și „cel mai spectaculos drum din Bihor”, cu o importanță mare pentru valorificarea potențialului turistic al județului, întrucât „face legătura între două zone turistice importante, Valea Crișului Repede și Depresiunea Beiușului”.
Pásztor Sándor, Mircea Mălan și Cornel Popa, pe Drumul Apusenilor (sursa foto: CJ Bihor)
182 milioane lei
Drumul Apusenilor – sau proiectul „Traseul Regional Transilvania Nord, Drumul Apuseni”, cum e denumit în acte – are în total 81 km, din care 56 km pe teritoriul județului Bihor, unde a însemnat reabilitarea DJ 764 Beiuș – Budureasa – Stâna de Vale și transformarea în DJ 108J Stâna de Vale – Coada Lacului a unui fost drum forestier care avea lățimea maximă de 3,8 metri în cele mai largi părți ale sale.
De asemenea, tot în județul Bihor, acest proiect a inclus și modernizarea DJ 108K Remeți – limita cu județul Cluj, de 13 km, tronson dat în folosință în toamna anului 2021, ceilalți 56 km fiind deschiși circulației în urmă cu o lună.
În Bihor proiectul a avut o valoare de 182 milioane lei, ceea ce înseamnă un cost de 3,25 milioane lei/km. Aici, lucrările au fost executate de o asociere de firme condusă de Drumuri Orășenești, din care au mai făcut parte MBS Group Turda, Aquacons (Oradea) și D’Agostino Angelo Antonio Construzioni Generali.
Cei 25 km din județul Cluj, realizați prin modernizarea DJ 764B și DJ 108K, au costat 132 milioane lei, adică 5,28 milioane lei/km, acest tronson fiind deschis circulației în vara anului curent.
Negociat între județe
Fostul președinte al CJ Bihor din perioada 2012-2016, Cornel Popa, a amintit jurnaliștilor că drumul a fost negociat în mandatul său cu președinții celorlalte cinci Consilii Județene din Regiunea Nord-Vest și inițial intenționa să includă în proiect și modernizarea DJ 795 Salonta-Tinca, pentru a direcționa spre Apuseni și turiștii din Ungaria, iar în cadrul unui alt proiect a propus, de asemenea, modernizarea drumului Șuști – Moneasa, cu același scop, pentru ca turiștii din țara vecină să ajungă mai ușor în Apuseni.
„Cred că la un moment dat și axa aceea spre Arad și spre pusta maghiară va fi luată din nou în considerare”, a spus fostul președinte al CJ Bihor.
(sursa foto: CJ Bihor)
Un model pentru toată țara
„Am reușit să continuăm acest consens”, a confirmat succesorul lui Popa, Pásztor Sándor (2016-2020), adăugând că realizarea proiectului pentru Drumul Apusenilor „este un exemplu pentru toată țara, că în Regiunea de Nord-Vest șase județe și-au dat mâna și au reușit să creeze un coridor prin care unul se leagă de celălal”.
La rându-i, Pásztor a subliniat că în mandatul său a fost realizată documentația pentru modernizarea DJ 795 Salonta - Tinca, la care în prezent se lucrează.
Pe de altă parte, Pásztor – acum director general al Administrației Bazinale de Apă Crișuri – a profitat de prilej pentru a anunța că în ce privește Barajul Leșu, aflat pe Drumul Apusenilor între Stâna de Vale și Remeți, acesta are șanse să fie reabilitat cu fonduri PNRR, fiind pe locul al II-lea ca nivel de prioritate între alte 15 baraje din țară, ceea ce va spori atractivitatea turistică a zonei Apusenilor.
Barajul Leșu, construit între anii 1969 – 1973, a fost golit în 2015 din cauza unor fisuri, pentru a intra în reabilitare, însă în septembrie 2018 lucrările începute oricum fără finanțare integrală au fost oprite din cauza lipsei de fonduri. De atunci, ABA Crișuri, Administrația Națională Apele Române și Ministerul Mediului au încercat să „prindă” finanțare europeană, fără însă ca până acum să reușească.