După aproape cinci luni de la începerea dezbaterilor publice pe această temă, Agenția Națională pentru Protecția Mediului a emis acordul de mediu pentru construirea celor 119 kilometri ai DX Oradea - Arad, proiect abandonat de fosta CNADNR în urmă cu un deceniu și scos de la sertar de președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan.
Proiectul, în valoare de peste 2 miliarde de euro, este cel mai important dintre cele preluate de autoritățile locale de la CNAIR.
„Cel mai mare”
Semnarea acordului de mediu de către președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, Laurențiu Alexandru Păștinaru, a fost anunțată de ministrul Mediului, Mircea Fechet, printr-o postare pe contul său de Facebook, luni seară.
Fechet a subliniat că DX Oradea - Arad este cel mai mare proiect de infrastructură rutieră pe care autoritățile locale l-au preluat de la Ministerul Transporturilor, făcând parte din proiectul strategic la nivel european Via Carpatia, pentru a conecta nordul Europei, de la Marea Baltică, la sudul continentului, până la Marea Egee.
„Înţelegem foarte bine importanţa obiectivelor strategice de investiţii, nu pierdem timpul, emitem acordurile de mediu fără întârzieri, deoarece este esenţială consolidarea integrării depline a obiectivelor de mediu şi a tranziţiei verzi în procesul de coordonare a politicilor economice, bugetare şi de ocupare a forţei de muncă. Drumul expres Oradea-Arad este cel mai mare proiect de infrastructură rutieră pe care autorităţile locale l-au preluat de la Ministerul Transporturilor, fiind inclus în proiectul Via Carpatia, alături de autostrada Calafat -Lugoj”, a precizat ministrul în postarea sa pe Facebook.
5 luni de analize
Studiul de evaluare și raportul de impact asupra mediului, documentațiile necesare obținerii acordului au fost finalizate și au intrat în procedura de dezbatere publică la ANPM în luna mai a acestui an, iar persoanele fizice și juridice interesate au putut transmite în scris comentarii, opinii și observaţii la sediul Agenției.
Proiectul prevede soluții de natură să reducă impactul asupra unor zone naturale protejate pe care le traversează. În zona Chișineu Criș, de exemplu, a fost adoptată soluția devierii traseului și a unui nod rutier în așa fel încât să nu afecteze ariile naturale protejate din zonă.
Pe perioada verii, în contextul reconfigurării traseului prevăzut inițial pe teritoriul județului Arad în zona limitrofă orașului Chișineu Criș, s-au realizat ultimele foraje pe noul amplasament și s-a lucrat la identificarea proprietarilor de terenuri de pe noul culoar de expropriere.
Ca o autostradă
DX Oradea - Arad va avea o lungime propriu-zisă de 120,1 km, cu profil de patru benzi de circulație, ca o autostradă, față de care îl deosebește doar lipsa benzii de urgență. Proiectul include și realizarea unui drum de legătură cu orașul Salonta, de 5 km (care va funcționa ca o centură a localității), a unui drum de legătură cu municipiul Arad, de 3 km, și a unui drum de legătură cu punctul de trecere a frontierei româno-ungare (Salonta - Békéscsaba), de 9,85 km. Astfel, lungimea totală va fi de 138 km.
Proiectul DX Oradea – Arad are o vechime mai mare de un deceniu, însă a rămas în „sertarele” fostei Companii Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România până la finele anului 2020 când, proaspăt instalat la conducerea CJ Bihor, Bolojan a obținut preluarea lui de la actuala CNAIR de către administrațiile județene din Bihor și Arad, împreună cu primăriile celor două reședințe de județ, cele patru administrații locale încheind în acest scop o asociere, care a asigurat actualizarea vechiului studiu de fezabilitate cu fonduri europene.
Cel nou, actualizat, a fost aprobat în luna decembrie 2022, iar lucrările de construire vor fi împărțite în trei tronsoane: Oradea – Salonta, Salonta – Chișineu Criș și Chișineu Criș – Arad. Valoarea totală estimată a proiectului este de 10,7 miliarde lei, cu TVA inclusă, iar sursa de finanțare va fi asigurată din fonduri europene.
Următorul pas pentru realizarea DX Oradea - Arad este adoptarea unei Hotărâri de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici și a proiectului tehnic, după care va fi lansată licitația pentru selectarea constructorilor pe cele trei tronsoane în care a fost partajat proiectul.
Traseul în Bihor
Pe teritoriul județului Bihor, șoseaua va avea 57,5 km, traversând teritoriile municipiului Oradea, comunelor Sântandrei, Nojorid, Gepiu și Mădăras, apoi al municipiului Salonta, iar în final ale comunelor Ciumeghiu și Avram Iancu.
Drumul va porni din sud-estul Oradiei, unde va fi conectat cu drumul de legătură dintre centura orașului și autostrada Transilvania (drum deja în execuție), după care va continua prin sud, ocolind Livada de Bihor prin estul localității, continuând de-a lungul căii ferate Oradea – Arad prin vestul localităților Nojorid și Cefa, apoi prin estul localității Inand. De asemenea, va ocoli Salonta pe la est și va reveni pe partea vestică a căii ferate Oradea – Arad și a DN 79, la vest de Ciumeghiu și Avram Iancu, de unde va continua pe teritoriul județului Arad.
În Bihor, DX va avea conexiuni cu drumul de legătură dintre centură și autostradă, cu drumul comunal DC 77 (pe teritoriul comunei Nojorid), cu DN 79 (în zona Cefa), cu DJ 705 Salonta – Tinca (la ieșirea din municipiu spre această comună), precum și noduri rutiere cu drumul de legătură spre vamă (zona Salonta) și cu DN 79 (zona Avram Iancu).
În total, noua șosea va avea și patru centre de întreținere, 6 spații de servicii și 6 parcări de scurtă durată, precum și 70 de poduri și podețe.