Curtea de Apel Cluj a respins, încă din faza de cameră preliminară, rechizitoriul întocmit de procurorii DNA în dosarul în care fostul șef al ISCTR Bihor, Cristin Țepele, este acuzat că ar fi încasat „taxe de protecție” de la transportatori. Instanța a stabilit că procesul nu poate începe, întrucât Tribunalul Cluj, instanța căreia i-a fost trimis dosarul, nu are competență teritorială pentru a judeca această cauză.
Concret, Curtea a admis contestațiile formulate de inculpați împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Cluj, a desființat în întregime această încheiere și a constatat că procesul nu poate începe, întrucât instanța sesizată - Tribunalul Cluj - nu este competentă să judece cauza.
Altfel spus, instanța a fost sesizată nelegal, iar rechizitoriul, din acest motiv, a fost considerat neregulamentar. Decizia este definitivă și a fost pronunțată la sfârșitul săptămânii trecute.
Dosar întors la parchet
În consecință, Curtea a dispus retrimiterea dosarului la parchet, acordând un termen de 5 zile pentru remedierea neregularităților actului de sesizare.
În acest interval, procurorul trebuie să comunice dacă renunță la trimiterea în judecată și solicită restituirea cauzei pentru completarea urmăririi penale sau, dimpotrivă, dacă menține trimiterea în judecată. În cel din urmă caz, DNA va trebui să corecteze erorile din rechizitoriu și să sesizeze instanța competentă. Ulterior, dosarul va reintra în procedura de cameră preliminară.
Potrivit avocatului Bogdan Bodea, apărătorul fostului șef al ISCTR Bihor, Cristin Țepele, acuzat de corupţie în această cauză, decizia Curții de Apel Cluj ar putea avea impact asupra întregului dosar, nu doar pentru că a fost declarat nelegal rechizitoriul, ci și pentru că ridică semne de întrebare cu privire la competența procurorilor care au instrumentat cazul.
Potrivit apărării, faptele imputate fostului șef al ISCTR Bihor ar fi fost comise în Oradea, astfel că dosarul ar fi trebuit să fie cercetat de DNA Oradea, nu de Serviciul Teritorial Cluj. În opinia avocatului, dacă instanța va constata că și DNA Cluj a fost necompetent în această cauză, atunci toate actele de urmărire penală întocmite de procurorii clujeni - inclusiv declarațiile, probele și rechizitoriul - ar putea fi anulate. O asemenea concluzie ar putea duce la reluarea anchetei de la zero, de către o structură teritorială competentă.
Viceprimar anchetat
Așa cum BIHOREANUL a arătat, în dosarul trimis în instanță în primăvara anului trecut, pe lângă Ţepele, acuzat de luare de mită în formă continuată și de divulgarea de informații nepublice, sunt judecaţi colegul său Sorin Gelu Baicu, inculpat pentru abuz în serviciu și divulgarea de informații confidențiale în formă continuată, dar şi Florin Mădălin Popovici, viceprimarul comunei Sârbi, acuzat de complicitate la dare de mită și de efectuarea de operațiuni comerciale incompatibile cu funcția publică.
Printre inculpați se regăsesc și Florin Zehan, inspector ISCTR Cluj, trimis în judecată pentru abuz în serviciu și divulgarea de informații nedestinate publicității, dar și Ioan Orha, inspector ISCTR Maramureș, acuzat de luare de mită în formă continuată, abuz în serviciu și folosirea de informații nepublice.
În paralel, DNA a încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu alți doi inspectori din cadrul ISCTR Cluj: Mircea Pop, condamnat la un an de închisoare cu suspendare, și Vasile Șofron, condamnat la un an și două luni de închisoare cu suspendare. Ambii au fost acuzați de abuz în serviciu și divulgarea de informații confidențiale.
"Protecție" contra șpagă și informații
Ancheta, derulată cu sprijinul Direcției Generale Anticorupție, a scos la iveală existența unei presupuse rețele prin care, în perioada 2021 - 2023, mai mulți inspectori ISCTR ar fi oferit protecție unor firme de transport în schimbul unor sume de bani. Potrivit DNA, inculpații le-ar fi furnizat transportatorilor informații despre controalele rutiere planificate, iar în unele cazuri ar fi ignorat nereguli grave, cum ar fi camioane supraîncărcate, lipsa licențelor sau documente incomplete.
În cazul lui Cristin Țepele și al colegului său Ioan Orha, procurorii susțin că aceștia ar fi primit sume de bani sau alte foloase necuvenite, uneori prin intermediari, precum viceprimarul comunei Sârbi, Florin Mădălin Popovici. Potrivit comunicatului DNA, în cazul lui Țepele, sumele primite ar fi ajuns până la 20.000 de lei.
În ceea ce îl privește pe Popovici, anchetatorii precizează că, în perioada aprilie 2022 - august 2023, acesta ar fi administrat în fapt o firmă de transport și ar fi desfășurat operațiuni comerciale incompatibile cu funcția de viceprimar.