Cea de-a doua ediție a campaniei de ecologizare a localităților din Bihor - Luna Curățeniei - a ajuns la jumătate, iar până acum au fost înregistrate aproape 200 de acțiuni de acest fel, desfășurate de peste 8.000 de copii, alături de cadre didactice, de reprezentanți ai 94 de primării și numeroase firme. În plus, pentru că administrația județeană vrea și să stimuleze turismul, anul acesta pot obține premii și adulții: sejururi în patru pensiuni din tot atâtea zone ale județului, câștigate telefonic.
94 din 101
Bilanțul primei jumătăți a ediției 2022 a Lunii Curățeniei este promițător, a arătat marți, într-o conferință de presă, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, care este totodată și președintele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Ecolect, ce reunește toate administrațiile locale din județ pentru a gestiona în sistem integrat problema deșeurilor.
Potrivit spuselor lui Mălan, în competiția dintre unitățile administrativ-teritoriale al cărei scop este igienizarea localităților și colectarea a cât mai multe dintre deșeurilor abandonate, în ediția a II-a a Lunii Curățeniei s-au înscris 94 de orașe și comune, doar 6 nefăcând acest lucru (Rieni, Lugașu de Jos, Ineu, Finiș, Husasău de Tinca și Șimian), iar de la începutul lunii au fost înregistrate pe site-ul ecolect.ro 184 de acțiuni de ecologizare. De precizat că, la fel ca anul trecut, municipalitatea din Oradea nu participă la campanie, deoarece ar avea un avantaj față de celelalte UAT-uri, astfel că în competiție sunt implicați doar elevi și cadre didactice din Oradea.
„Cu siguranță au fost și alte acțiuni, care nu au fost înscrise până acum”, a spus Mălan, considerând că numărul mare al acțiunilor de ecologizare și faptul că ele sunt efectuate în toate zonele județului arată că Luna Curățeniei are un ecou amplu.
Eco-provocare
La fel ca anul trecut, Luna Curățeniei are și o componentă adresată copiilor, organizatorii de la ADI Ecolect urmărind înființarea unor așa-numite eco-cluburi în școlile din Bihor. Potrivit spuselor lui Mălan, până acum au fost înființate 126 de astfel de cluburi de ecologiști în unitățile de învățământ din județ, în care s-au înscris peste 8.400 de copii.
„Nu doar că s-au înscris așa mulți copii, dar îi vedem zilnic participând la acțiuni de ecologizare, alături de reprezentanții primăriilor și ai companiilor locale”, a spus președintele Ecolect, explicând că acestea din urmă s-au implicat atât prin sprijin financiar și logistic (prin contribuții bănești la premierea câștigătorilor, respectiv prin asigurarea transportului elevilor spre locurile ecologizate), ci și prin participarea propriilor angajați la acțiunile de curățenie.
Mălan a ținut să adauge că, pe lângă ajutorul acordat de Inspectoratul Școlar și cadrele didactice din școlile bihorene, în Luna Curățeniei s-au implicat și facultățile de Protecția Mediului și de Construcții ale Universității orădene, precum și alte instituții ori societăți publice, precum Garda de Mediu, Agenția pentru Protecția Mediului, Direcția Silvică, respectiv Hidroelectrica.
Pentru încurajarea turismului
„Pentru că nu există turism fără curățenie și pentru că vrem să dezvoltăm și componenta de turism a județului, în parteneriat cu mai multe pensiuni, acordăm bihorenilor posibilitatea de a câștiga câte un sejur complet pentru două persoane, de vinerea până sâmbăta, cu cazare și masă”, a mai spus Mircea Mălan.
Pensiunile partenere sunt Cabana Cetățile Ponorului (Padiș), Roșia (din comuna căreia îi și poartă numele), Belement (Remeți) și Muma Codrului (din satul Colești, orașul Vașcău).
Președintele Ecolect a explicat că, începând de luni și până la finalul campaniei, bihorenii au posibilitatea, zilnic între orele 9.00-13.00, de a răspunde telefonic unei întrebări difuzate de Radio Transilvania privind Luna Curățeniei, iar persoanele care dau răspunsurile corecte se califică pentru o tragere la sorți având ca premii sejururi la cele patru pensiuni.
Mălan a ținut să precizeze că întreaga presă din Bihor s-a implicat, de altfel, în campanie, așa cum a făcut-o și anul trecut, pro bono, promovând mesajul acesteia fără a pretinde plata serviciilor publicitare prestate.
Premii mai mari
Competiția din Luna Curățeniei presupune colectarea unor cantități cât mai mari de deșeuri reciclabile, la finele acesteia un juriu (format din reprezentanții Ecolect, Consiliului Județean, Inspectoratului Școlar, presei locale și firmelor din Bihor care sprijină campania) să stabilească premianții ediției, după cantitățile adunate în fiecare UAT raportate la numărul locuitorilor.
La fel ca anul trecut, vor exista câștigători în toate cele 6 zone de operare a firmelor de salubrizare din județ, dar fondul de premiere este mai mare, în cuantum de 1,08 milioane lei. Locul I din fiecare zonă va fi recompensat cu 100.000 lei, cel secund cu 50.000 lei (față de 10.000 lei anul trecut), iar „bronzul” cu 30.000 lei (anul trecut suma pentru locul III fiind de 5.000 lei).
„10% din sume vor merge către comunitățile de copii, iar 90% pentru proiecte de mediu, care trebuie să se adreseze și copiilor”, a spus Mălan, amintind că din premiile câștigate anul trecut primăriile au amenajat parcuri și locuri de joacă.
Mircea Mălan a afirmat că administrația județeană și Ecolect vor să continue organizarea Lunii Curățeniei „atât timp cât va fi nevoie”. „Noi am spera să nu mai fie nevoie din 2023, dar din păcate schimbarea nu se va face în așa scurt timp”, a spus el, subliniind că scopul final este scăderea cantităților de deșeuri care trebuie depozitate la halda de gunoi în loc să fie revalorificate într-un fel sau altul, ceea ce înseamnă atât selectarea deșeurilor pe categorii, cât și valorificarea celor reciclabile.
A fost stabilit câștigătorul pentru stația de tratare biomecanică
Legat de același obiectiv, al diminuării cantităților de deșeuri care, neputând fi valorificate, ajung la groapa de gunoi, președintele Ecolect a anunțat că marți dimineață a fost stabilit câștigătorul licitației pentru operarea stației de tratare biomecanică, o instalație achiziționată pentru Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor încă din etapa I a acestui proiect, dar a cărei operare n-a putut fi atribuită până acum deoarece rezultatul licitației a fost contestat, cu aproximativ trei ani în urmă.
Este vorba despre o firmă din județul Argeș, Girexim Universal, a cărei obligație va fi să asigure așa numita tratare a deșeurilor reziduale. „30-40% din greutatea deșeurilor reziduale scade prin dezumidificare, apoi urmează sortarea deșeurilor, operațiune în urma căreia se mai obțin 3-5% deșeuri reciclabile, iar apoi 30% din cantitatea de deșeuri reziduale se duce la incinerare, pentru ca în final la groapă să rămână doar restul”, a explicat Mălan.
Acesta a afirmat că speră ca, de data asta, rezultatul noii licitații să nu fie contestat, dar a adăugat că „dacă va fi, avem pregătită o procedură pentru încredințare a (n.r. – către firma selectată) operării stației de tratare biomecanică până la soluționarea definitivă a contestației”.
Stația de tratare biomecanică, a dat detalii Mălan, are o capacitate de procesare a 60.000 tone de deșeuri dintre cele aproximativ 100.000 tone colectate în județ anual.
„Problema va fi și mai serioasă”
În fine, președintele ADI Ecolect a declarat că în perioada 25-27 mai la Oradea se vor reuni reprezentanții regionali ai Federației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitare din România pentru a dezbate problemele gestionării deșeurilor.
„Deșeurile sunt o problemă serioasă și vor fi și mai serioasă”, a spus Mălan, arătând că administrația județeană încearcă să anticipeze deja modul de gestionare a deșeurilor textile în condițiile în care din 2025 toate statele UE vor avea obligația să colecteze separat și această categorie de deșeuri, iar în prezent în România încă nu există o facilitate care să o valorifice.
Vicele CJ Bihor a spus că se lucrează deja la „câteva variante” pentru valorificarea deșeurilor textile, una dintre ele fiind incinerarea, deci folosirea lor drept combustibil, de pildă la fabrica de ciment a Holcim. Asta ar presupune, însă, ca textilele să nu conțină piele și plastic, precum și să fie tocate, iar o instalație care să asigure cele două operațiuni ar costa aproximativ 100.000 euro.
Concluzia? Pentru ca momentul limită, adică anul 2025, să nu prindă autoritățile din județ nepregătite, de pe acum sunt luate în calcul posibilele soluții, cu tot cu costurile de implementare.