Din 2018 încoace, BIHOREANUL a tot scris despre faptele de arme ale prim-gospodinei din Brusturi, Livia Bârlău (în foto, alături de soțul său, Petre Bârlău), o fostă PD-istă trecută la PSD şi făcută întâi directoare a şcolii comunale, iar apoi primăriţă.
În primul mandat, un consilier din opoziţia de atunci (ALDE) a fost bătut în propria curte după ce a reclamat mişmaşuri ale femeii. Altul, pentru aceeaşi vină, a scăpat mai uşor, doar i-au fost sparte geamurile cu bolovani, tot de persoane rămase necunoscute. Acum sunt amândoi între susţinătorii femeii, cadorisiţi cu funcţii, pentru că anul trecut aceasta a câştigat al doilea mandat. Asta deşi comuna e vai de ea, fără drumuri, apă, canalizare, firme etc.
Reîncărcată, primăriţa continuă linia: un sătean a rămas fără saivan, incendiat într-o noapte, după ce a îndrăznit să spună ce vedea toată lumea, despre cum toacă Primăria banii fără ca viaţa în comună să devină mai bună. Unui consilier, tot din opoziţie, alta decât cea din primul mandat (PNL), i-a fost vandalizată maşina fiindcă o "hărţuieşte" pe întâia doamnă a Brusturilor, cerând informaţii atât în şedinţele Consiliului Local, pe care le transmite pe Facebook, în ciuda ordinelor acesteia, cât şi în scris, prin cereri înregistrate cu număr şi ştampilă, dar la care rămâne fără răspuns. În fine, un fost susţinător, uns cu toate alifiile (cine se aseamănă se adună), a fost zdrobit în bătaie pentru că nu şi-a primit răsplata şi a întors armele.
La fel ca alţi câţiva tovarăşi (cum ar fi, de pildă, bunul prieten şi vecin din Lugaşu de Jos, Sorban Levente), primăriţa din Brusturi se mai remarcă prin ceva: sfidează instituţiile competente să-i verifice legalitatea, bunăoară tirându-se din localitate când apar controale de la Prefectură.
Cum de îşi permite? Simplu! "Oamenii legii" n-au deranjat-o niciodată, până săptămâna trecută, când anchetatori trimişi din Oradea au ridicat acte privind lucrări de zeci de milioane de lei cu puternic damf de fraudă. În rest, însă, nici poliţiştii, nici procurorii din zonă (Tileagd şi Aleşd) n-au catadicsit să soluţioneze plângerile, ceea ce a perpetuat şi combinaţiile perdante care evaporă banii publici în neant, şi violenţele tot mai dure. Localnicii nici nu se mai miră: nu primăriţa a pus-o şefă peste averea urbarială pe nevasta unui miliţian din Tileagd, care în doi timpi şi trei mişcări a vândut-o pe nimic?
Asemenea "cazuri" scot la iveală şi slăbiciunea partidelor, care îşi aleg candidaţi doar pentru că smulg voturi, cu preţul cumpărării şi intimidării votanţilor, şi a instituţiilor de control, indiferente ori neputincioase, şi a celor de aplicare a legii, corupte sau în cel mai fericit caz puturoase, populate cu inşi dornici doar să-şi lungească declaraţiile de avere şi să împlinească naibii ăia 45 de ani care le aduc pensii speciale.
Chipul de mafie al administraţiei din Brusturi devine tot mai limpede pe măsură ce atacurile cărora le cad victime contestatarii primăriţei se înmulţesc, iar sătenii n-au decât să priceapă că sunt pe cont propriu. Ori îşi ţin gura, ori li se pune pielea în băţ.