Așa cum arătam și săptămânile trecute, la începutul lunii iulie, odată cu modificarea legislației penale, s-a schimbat și procedura penală pentru transpunerea deciziilor Curții Constituționale, fiind publicată Legea nr. 201/2023.
Problema părților în procesul penal nu a fost rezolvată în cel mai fericit mod prin această lege, ci, din contră, reglementarea nouă poate crea multe probleme în practica judiciară.
În concret, în forma veche a legislației penale, atât constituirea de parte civilă (formularea de pretenții față de inculpat a persoanei prejudiciate prin infracțiune), cât și introducerea în cauză a părții responsabile civilmente (persoana care răspunde alături sau în locul inculpatului - părinții, angajatorul, asigurătorul etc) se puteau face până la începerea efectivă a procesului penal - citirea actului de acuzare.
După intrarea în vigoare a noului cod de procedură penală, prin care s-a introdus etapa camerei preliminare, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională prevederea cu privire la partea responsabilă civilmente, cu motivarea că legea veche nu îi permitea acesteia să se apere în procedura de cameră preliminară.
Prin noua lege se prevede că partea responsabilă civilmente poate fi introdusă doar în cadrul urmăririi penale, iar procurorul este obligat să cheme persoana vătămată și să o întrebe dacă dorește introducerea în dosar a acestei părți.
Reglementarea este de-a dreptul tembelă și va putea provoca mari probleme în practică. Personal m-am opus acestei „idei geniale”, care vine de la personalul de specialitate al Ministerului Justiției, oameni care nu au habar nici măcar cum arată în realitate o sală de judecată. Soluția corectă era ca această introducere să se facă într-o procedură clară în cadrul camerei preliminare.
Problemele concrete sunt mai multe. Procurorul nu știe de multe ori care sunt părțile vătămate prin infracțiune. Presupunând că ar ști, va trebui să le cheme pe toate? Care este sancțiunea dacă procurorul trimite un dosar în judecată fără respectarea acestei proceduri? Vom ajunge la situația în care dosare importante să fie restituite de judecători nu la solicitarea inculpatului, ci a persoanelor vătămate, pentru că niște oameni care habar n-au de practică formulează inepții legislative.
Nu ne rămâne decât să sperăm că această reglementare va fi trimisă, cât de repede, de către Curtea Constituțională, acolo unde îi este locul, adică la coșul de gunoi al istoriei dreptului!