Curtea de Apel București, cea care a decis definitiv ca Viorel Pașca, familia și colaboratoarea sa să nu stea în arest în cazul așa ziselor „azile ale groazei” de la Dumbrava, a desființat acuzațiile de trafic de persoane și de constituire a unui grup infracțional organizat, formulate de DIICOT.
Instanța a arătat că oamenii adăpostiți la Dumbrava, Incești și Tinca nu erau sechestrați ori exploatați, au fost bine îngrijiți și liberi să plece oricând, iar „alternativa concretă pentru o parte semnificativă dintre beneficiari nu era accesul la un serviciu social autorizat, ci revenirea în stradă”.
Nu există „indicii temeinice”
DIICOT nu a adus suficiente dovezi clare privind acuzațiile privind acuzațiile de trafic de persoane și de constituire a unui grup infracțional organizat, formulate după descinderile din 30 iunie de la Dumbrava, Incești și Tinca, se arată în motivarea deciziei prin care, pe 13 iulie, Curtea de Apel București a dispus definitiv ca Viorel Pașca, soția sa, cei trei fii ai lor și administratoarea caselor din cele trei localități, Delia Păcală, să nu fie arestați preventiv și, mai mult, să nu fie nici sub control judiciar, cum hotărâse anterior, pe 2 iulie, Tribunalul București.
După cum reiese din motivarea deciziei completului de drepturi și libertăți al Curții de Apel București, magistrații au subliniat că în raport cu cele două acuzații nu există nici măcar „indicii temeinice”, așa cum opinase Tribunalul București: „Nu poate fi împărtășită concluzia judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București referitoare la existența unor indicii temeinice care să fundamenteze suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților”.
Teza „îmbogățirii ilicite” nu se susține
Potrivit magistraților Curții, pentru ca acuzația de trafic de persoane să stea în picioare, DIICOT ar fi trebuit să demonstreze că inculpații își însușeau în mod semnificativ banii destinați beneficiarilor, dar „probatoriul administrat până în prezent infirmă această teză”.
În contextul în care DIICOT susținea că din ianuarie 2020 până în septembrie 2025 Pașca și colaboratorii săi ar fi încasat în total 13,55 milioane lei, judecătorii au calculat că sumele gestionate de cei inculpați - puțin peste 16 lei/zi/beneficiar - au fost extrem de mici și insuficiente pentru a susține o teză a îmbogățirii ilicite a acestora: „Sumele aflate la dispoziția inculpaților nu erau nicidecum amețitoare, astfel cum a susținut reprezentantul Ministerului Public [...] Prin urmare, apare ca nefondată concluzia că aceste sume ar fi generat avantaje financiare sau ar fi condus la îmbogățirea inculpaților”.
Statul cheltuiește mai mult
De asemenea, magistrații au subliniat că doar 156 din cele 409 persoane vulnerabile din casele lui Pașca aveau beneficii sociale și că „în condițiile în care sumele pe care statul le acordă (sub forma pensiilor sau a oricăror altor forme de ajutor social) nu le-ar fi permis să trăiască în condiții mai bune decât cele asigurate de inculpați, nu se poate susține că aceștia ar fi intenționat să-i exploateze, condiție esențială pentru reținerea infracțiunii de trafic de persoane”.
Judecătorii au arătat și că prin HG 528/2026, Guvernul a alocat 20,028 milioane lei pentru relocarea și protecția persoanelor vulnerabile „extrase” din casele lui Pașca, pentru mai puțin de șase luni, această comparație slăbind teza exploatării patrimoniale a respectivilor oameni.
Oamenii primeau îngrijiri medicale
Curtea de Apel București a respins și teza că cei adăpostiți de Pașca ar fi fost lipsiți de asistență medicală, arătând că beneficiau de consultații periodice, inclusiv psihiatrice, de tratamente, dar și de activități recreative, iar numărul mare de apeluri la 112 pentru solicitarea ambulanței la casele din Dumbrava, Incești și Tinca sunt „incompatibile cu susținerea că persoanele respective ar fi fost abandonate ori private sistematic de asistență medicală”.
Magistrații au reținut că persoanele care administrau medicamente aveau un nivel educațional foarte redus și că nu toți pacienți primeau întotdeauna tratamentul necesar și complet, dar explicația este „insuficiența resurselor, nicidecum faptul că inculpații își însușeau banii de care pacienții beneficiau din donațiile primite”.
Nu erau captivi
Completul de drepturi și libertăți al Curții de Apel a mai reținut că în casele lui Pașca oamenii aveau „condiții decente de cazare” și trei mese pe zi, și nu erau sechestrați, ci „aveau posibilitatea de a părăsi centrele oricând doreau”
În ceea ce privește faptul că Pașca și colaboratorii săi făceau demersuri pentru stabilirea domiciliului, obținerea actelor de identitate ori desemnarea unor tutori - fapte despre care DIICOT susține că ar demonstra mecanismul de exploatare -, judecătorii au considerat aceste demersuri ca fiind „logice și necesare” pentru ca beneficiarii să aibă acces la servicii medicale, prestații sociale ori să se poată întocmi formalitățile în caz de deces, ele fiind desfășurate „în mod transparent și în relație directă cu autorități publice, spitale, direcții de asistență socială și alte instituții ale statului”.
De altfel, a remarcat instanța, faptul că grosul celor ajunși la Dumbrava au fost trimiși chiar de instituții ale statului „nu se corelează, în mod firesc, cu existența unei structuri infracționale clandestine orientate spre exploatarea acestora”.
Chiar fără autorizați, le era mai bine
În concluzie, „nu poate fi împărtășită concluzia judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București referitoare la existența unor indicii temeinice care să fundamenteze suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților”, au arătat magistrații.
Ei au subliniat că „prezenta cauză nu a relevat situația unor persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană, ci a unor persoane cărora li se asigurau, chiar într-un cadru neautorizat și insuficient raportat la exigențele legale, hrană, cazare, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale, precum și efectuarea formalităților necesare în caz de deces. Alternativa concretă pentru o parte semnificativă dintre beneficiari nu era accesul la un serviciu social autorizat, ci revenirea în stradă”, au remarcat judecătorii.
Cazul „Dumbrava”
Viorel Pașca, fondatorul Asociației „Dumbrava - Dumnezeu Poartă de Grijă”, este cercetat de DIICOT alături de membri ai familiei sale într-un dosar de trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat, procurorii acuzându-i că ar fi exploatat persoane vulnerabile găzduite, fără autorizațiile necesare, în mai multe imobile din Bihor.
Ancheta a izbucnit la finalul lunii iunie, când DIICOT și Poliția au făcut 27 de percheziții, iar din cele 18 imobile folosite de gruparea Pașca, în Dumbrava, Tinca, Incești și Bicăcel, autoritățile au preluat 409 persoane vulnerabile. Oamenii au fost scoși din așezăminte și împrăștiați în centre sociale din țară. Viorel Pașca, soția sa Florica, cei trei fii ai lor și Delia Păcală, colaboratoarea care coordona activitatea din așezăminte, au fost reținuți pentru 24 de ore de DIICOT.