Pot coexista turismul şi ocrotirea naturii? Sigur că da, cu condiţia ca vizitatorii să fie civilizaţi şi să aibă la îndemână soluţii prietenoase cu mediul înconjurător atunci când vor să se bucure de bogăţiile oferite de Mama Natură.
Consiliul Judeţean, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) şi primăriile câtorva comune şi-au propus să demonstreze că Bihorul poate asigura deopotrivă ocrotirea naturii şi condiţiile pentru un turism responsabil. Împreună, vor să atragă peste 13 milioane lei din fonduri europene, pentru a asigura conservarea ariilor protejate, chiar şi atunci când au musafiri.
Destinaţie de ecoturism
Bihorul are 108 arii protejate, locuri unde natura a fost darnică în specii rare de plante şi animale sau a creat peisaje unice. Conservarea lor este esenţială pentru ca şi generaţiile viitoare să le admire, dar în acelaşi timp e important ca oamenii de azi să poată vizita zonele ocrotite, pentru a se bucura de măreţia naturii.
Parcul Natural Apuseni
Din acest paradox s-a născut ecoturismul, acea formă de turism în care principala motivaţie a vizitatorului este să observe şi să aprecieze natura. Bihorul poate fi o destinaţie autentică pentru ecoturism, cu condiţia să aibă infrastructura minimă necesară iubitorului de natură. Cu mici excepţii, însă, în ariile protejate din judeţ nu există parcări, campinguri pentru rulote ori corturi, nici toalete, pubele pentru deşeuri ori trasee de drumeţie, care să ducă în puncte de belvedere.
După ce a pus pe direcţie proiecte de infrastructură rutieră, de îmbunătăţire a sistemului de salubritate ori de atragere a investitorilor, Consiliul Judeţean caută acum soluţii şi pentru ecoturism. La începutul lunii trecute, la propunerea conducerii instituţiei, aleşii bihorenilor au aprobat indicatorii tehnico-economici pentru cinci proiecte pe care administraţia judeţeană şi ANANP le-au pregătit pentru trei arii protejate importante - Defileul Crişului Repede, Pădurea Craiului şi Muntele Şes.
Respect pentru natură
"Proiectele vizează valorificarea potenţialului turistic al judeţului nostru. Consiliul Judeţean îşi propune să facă acest lucru, arătând în acelaşi timp respect pentru natură", a declarat vicepreşedintele CJ Bihor, Mircea Mălan (foto).
Practic, cele două instituţii partenere, alături de primăriile pe teritoriile cărora se află ariile protejate, şi-au propus să aplice diferite măsuri de conservare a biodiversităţii, astfel încât să-i determine pe turişti să fie responsabili. Pe scurt, soluţii pentru ca aceştia să nu mai campeze oriunde, să nu îşi lase gunoaiele prin păduri ori maşinile urcate pe stânci şi nici să îşi facă nevoile pe unde apucă.
Toate cele cinci proiecte, în valoare însumată de 13 milioane lei, urmează a fi depuse spre finanţare în Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), unde s-a deschis recent o axă dedicată conservării ariilor protejate. Până acum, Bihorul este singurul judeţ care a pregătit proiecte pentru această componentă, termenul limită pentru depunere fiind finalul acestei luni.
Turism controlat
Proiectele prevăd amenajarea unor centre de management al ariilor protejate, construite exclusiv din lemn şi piatră, în Şuncuiuş, Vadu Crişului, Bratca, Dobreşti şi Şinteu. Aceste centre vor fi înconjurate de foişoare din lemn şi zone de camping.
Va fi pentru prima oară când autorităţile din Bihor amenajează campinguri. "Dacă mergem acum în aceste zone, vom întâlni turişti cu corturi împrăştiate peste tot. Ne dorim ca în interiorul ariilor protejate să avem un turism controlat, pentru ca natura şi biodiversitatea să poată fi conservate", explică Mălan.
De pildă, campingul din Şuncuiuş, amenajat vizavi de Peştera Ungurul Mare (foto sus), va putea găzdui 57 de corturi şi va avea şi o clădire administrativă, cu duşuri, toalete şi o sală de conferinţe, pentru întâlniri ale iubitorilor de natură.
La Vadu Crişului, dincolo de podul rutier unde începe traseul spre peştera şi cascada cu acelaşi nume, vor fi create 107 locuri pentru campat, înconjurate de 8 foişoare, şi va fi amenajată o parcare cu 100 locuri, astfel încât turiştii să nu-şi mai lase maşinile prin pădure şi pe malul Crişului. În plus, concentrându-i într-o singură zonă, autorităţile se asigură şi că pădurile sunt ferite de incendii.
Pentru marginea ariei protejate, la Groşi, autorităţile iau în calcul să amenajeze un traseu de aventură pe două roţi, care să nu perturbe natura. Având un traseu amenajat, turiştii nu vor mai hoinări prin toată aria, periclitând speciile rare.
Soluţia bunăstării
La Dobreşti, amenajări similare, cu foişoare şi camping, se vor face la coada lacului Vida (foto), şi acesta o atracţie naturală a Bihorului. "Luăm în considerare să depunem şi un proiect care să aibă ca finalitate crearea condiţiilor pentru biodiversitate de calitate în lac, care presupune o decolmatare consistentă, azi lacul fiind în proporţie de 75% colmatat", spune vicepreşedintele CJ Bihor.
În Şinteu, o zonă turistică mai puţin cunoscută a judeţului, Primăria a pus la dispoziţie un teren de aproape 8 hectare, unde, pe lângă infrastructura de vizitare, autorităţile judeţene vor să amenajeze un iaz artificial, pentru speciile de broaşte ocrotite de pe teritoriul Muntelui Şes. "Am mai depus un proiect în Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru că vrem să amenajăm şi o pistă pentru biciclişti şi un traseu de drumeţie. În comuna noastră nu putem câştiga din agricultură, dar turismul în natură ar putea aduce beneficii localnicilor", zice primarul Lasak Benedek.
Rezervaţie complexă
Un alt proiect menit să dezvolte ecoturismul l-a iniţiat Primăria Drăgeşti, dar tot în parteneriat cu CJ şi ANANP. Comuna are o rezervaţie de peste 1.500 de hectare cu situri de paleontologie, speologie şi arheologie, pusă sub protecţie încă din 1971. Aici au fost descoperite fosile de balenă pitică, delfini şi urme pietrificate ale unor scoici din vremea când zona era acoperită de ape. De asemenea, au fost dezgropate urme ale unor case dacice, ale unei vechi fortificaţii, precum şi un tezaur de argint dacic.
Aproape necunoscută turiştilor, dar şi fără infrastructură adecvată, aria va avea trasee de drumeţie lungi de aproape 5 kilometri (amenajate exclusiv manual şi pe traseul potecilor deja folosite de localnici), puncte de belvedere, o zonă de picnic şi un centru de management al rezervaţiei. În plus, Peştera Stracoş, în prezent inaccesibilă, va fi deschisă speoturismului pe o porţiune de 100 metri. "Ne dorim să protejăm zona şi să avem un turism organizat şi durabil", spune primăriţa Delia Fărcaş. Pentru că minunăţiile naturii trebuie deopotrivă să fie admirate şi ocrotite...
INVAZIA FERIGILOR
Inamicul verde
Multe zone protejate din Bihor sunt "cotropite" de un invadator aparent mai inofensiv ca omul, dar care dă mari bătăi de cap: feriga (foto jos). Considerate primele plante apărute pe Terra, ferigile nu doar că sunt foarte rezistente, ci se şi răspândesc cu uşurinţă, acaparând suprafeţe tot mai mari de terenuri. Numai pe teritoriul ariei protejate care înconjoară defileul Crişului Repede, primăriile au raportat 2.000 de hectare de păşuni şi dealuri invadate de ferigi, dezavantajul major fiind că sub frunzele lor nu mai cresc alte plante, nici cele ocrotite de lege.
Ca să oprească proliferarea, CJ Bihor are de gând să cumpere, tot cu bani europeni atraşi prin POIM, un utilaj care să poată urca în zone inaccesibile şi să tundă ferigile, specialiştii opinând că, după mai mulţi ani de tăieri, aceste plante ar putea dispărea.
(Articol publicat în cadrul proiectului Eu Cohesion Funds Impact on People's Live)
