Asociaţia Firmelor Bihorene a prezentat marți un studiu realizat pe baza datelor din bilanţurile contabile a circa 800.000 de firme în baza căruia a atacat mai multe prejudecăţi cu privire la mediul de afaceri din judeţul Bihor.
Bihorul şi restul "lumii"
Analiza, extrem de complexă, a fost realizată la cererea Asociației Firmelor Bihorene de către consultantul în afaceri Liviu Sav, prin intermediul aplicaţiei Bridge to Information. Platforma, dedicată mediului de business şi presei de specialitate, elaborează la cerere rapoarte detaliate cu privire la evoluţia economică a diferitelor companii, sectoare ori diferite clasificări CAEN.
Analiza intitulată „Dezvoltarea economică a Bihorului, între mit şi realitate” a comparat dinamica economică din cele 16 judeţe care compun regiunile de dezvoltare Centru, Vest şi Nord – Vest, la nivelul anului 2023. „Analiza comandată de noi este o premieră. Nu poţi să îţi faci o imagine clară asupra modului în care evoluează mediul de afaceri din Bihor decât prin comparaţie. Datele rezultate din aceste comparaţii desfiinţează mai multe prejudecăţi”, a spus preşedintele AFB, Octavian Dan, într-o conferință de presă.
Un judeţ bazat pe IMM-uri
Studiul a confirmat informaţiile vehiculate de reprezentanţii AFB, încă din vară, cu privire la impactul major al IMM-urilor, majoritatea cu capital autohton, asupra mediului de business din Bihor, prin comparaţie cu marile companii deţinute de investitori străini.
„Prima concluzie care se desprinde este că, la nivelul cifrei de afaceri, judeţul Bihor este susținut în principal de IMM-uri, cu o pondere de aproximativ 71%, faţă de circa 29%, cât reprezintă companiile mari. Ponderea IMM-urilor în totalul cifrei de afaceri este mai mare decât media de 57% din celelalte trei regiuni de dezvoltare" (n.r. - vezi grafic!), a detaliat Octavian Dan.
În plus, companiile mici şi mijlocii din Bihor au atras cea mai mare parte a forţei de muncă, preluând inclusiv personalul disponibilizat din marile companii. „A doua concluzie care se desprinde este că principalul angajator în judeţul Bihor sunt IMM-urile, cu un procent de aproape 80%, semnificativ mai mare decât media celor trei regiuni" (n.r. - vezi grafic!), a spus preşedintele AFB.
„Nu suntem buricul lumii”
Preşedintele AFB, Octavian Dan, a spus că analiza radiografiază lucid mediul de afaceri local și desființează mai multe prejudecăți despre economia județului Bihor.
„Prima preconcepţie este că suntem foarte buni, că judeţul Bihor este în concurenţă cu Cluj şi Timiş şi că toate celelalte judeţe sunt sub noi. Adevărul este că nu suntem buricul lumii, cum ne place să credem. Judeţul Sălaj este cu mult peste noi, cel puțin în ceea ce privește profitul net cumulat al companiilor mari, şi ne depăşeşte atât la profitul net pe angajat, cât şi la rata de profit (n.r. - calculată atât pentru IMM-uri cât și pentru companii mari)", a spus Octavian Dan.
De altfel, topul referitor la profitul net pe angajat este deschis de judeţele Sibiu, Sălaj şi Cluj, în timp ce judeţul Bihor ocupă abia locul 12 din totalul celor 16 judeţe luate în calcul (vezi grafic!).
La fel, topul referitor la rata profitului este deschis de firmele din judeţul Sălaj cu 11,1%, urmat de Sibiu (10,5%) şi Cluj (9,4%). Asta în timp ce rata profitului firmelor bihorene, situate abia pe locul 13, este de doar 6,1%, depăşind numai concurenţa din Alba (5,4%), Mureş (5,3%) şi Hunedoara (0,8%).
„Văzând cifrele, este cât se poate de clar de ce în alte judeţe se plătesc salarii mult mai mari decât la noi. Când un angajat din Cluj produce pentru companie 4.500 lei pe lună, iar unul din Bihor doar 2.400 lei pe lună, este clar că nu pot avea salarii la fel. Salariile pot creşte doar odată cu profitabilitatea", a spus preşedintele AFB.
Evaziunea şi rezilienţa
O altă prejudecată despre economia locală atacată de Octavian Dan, în baza studiului, este legată de evaziunea fiscală.
Șeful AFB a dat exemple legate de situația IMM-urilor pentru a arăta că acestea își declară profiturile, încadrându-se în trendul național. „Studiul desfiinţează clar teza unei evaziuni fiscale mai mari în Bihor decât în alte județe. Se vede din rata profitului net al IMM-urilor, de 7,8% în Bihor, ceea ce plasează județul pe locul 15 în acest top, în timp ce județul Brașov, de pe locul 2, are o rată de profit de 10,3%, nu cu foarte mult mai mare. Prin urmare, este clar că comportamentul fiscal este uniform", a spus reprezentantul AFB (vezi jos grafic!).
În plus, potrivit studiului, IMM-urile se dovedesc mult mai rezistente la şocurile economice decât marile companii.
„Spre deosebire de marile companii, IMM-urile sunt văzute ca o sursă de probleme în timp ce, de fapt, sunt furnizoare de soluţii. În ultimii ani, IMM-urile bihorene şi-au crescut personalul cu circa 7.000 de angajaţi, în timp ce marile companii au renunţat la personal. Firmele mici şi mijlocii au preluat de la marile firme circa 5.000 de angajaţi disponibilizaţi care, altfel, ar fi făcut să explodeze rata şomajului", a explicat Octavian Dan.
Vor dezbateri...
Având în vedere realităţile economice, reprezentanţii AFB şi-au pus întrebarea dacă judeţul Bihor mai poate constitui un pol de creştere economică.
Aceștia spun că vor să organizeze dezbateri publice la care să fie invitaţi actorii economici, reprezentanţii administraţiei şi cei ai instituţiilor publice „pentru creionarea unei strategii de dezvoltare a judeţului Bihor”.
Asociația Firmelor Bihorene propune aceste dezbateri pentru identificarea unui pachet de măsuri care să încurajeze dezvoltarea întregului ecosistem de business, care cuprinde atât marile companii, cât şi IMM-urile. Măsurile de încurajare a mediului de afaceri ar trebui să fie calibrate în funcţie de dimensiunea companiilor şi de domeniul de activitate.
Vezi mai jos sinteza analizei prezentate de AFB!