An de an, elita politică și financiară a lumii se întâlnește în Elveția, la Forumul Economic de la Davos, unde se dezbat crizele economice și viitorul guvernanței internaționale.
La ediția din acest an, a 54-a, a fost invitată să participe și orădeanca Mălina Turcuț, investitor și manager în cadrul unei firme locale care oferă soluții IT în domeniul financiar, Prime Dash. Compania construiește soluții de infrastructură financiară pentru IMM-uri, dar și pentru autorități, acum lucrând și pentru Guvernul din Dubai, la evaluarea companiilor emirate ce urmează a fi finanțate.
Absolventă a specializării Finanțe-Bănci în cadrul Universității din Oradea și a celei de Drept și Administrație publică de la Universitatea Spiru Haret din București, Mălina Turcuț (39 ani) a lucrat în mai multe firme locale și multinaționale, iar în urmă cu 6 ani s-a alăturat echipei Prime Dash Development, unde acum orădeanca este „chief business officer” (director comercial).
De asemenea, Turcuț este consultant pentru European Innovation Council, un organism al UE care finanțează start-up-uri, iar în 2022 a fost nominalizată de Business Magazine în Top 100 Tineri manageri din România. „Pe termen lung, aspirația mea profesională este să contribui la construirea unei infrastructuri financiare moderne, care să reducă fricțiunile din economie și să ofere companiilor acces rapid și predictibil la capital”, spune ea.
Cum s-a trăit Forumul de la Davos din interior și ce lecții a învățat antreprenoarea acolo, aflați dintr-un interviu pe care l-a acordat BIHOREANULUI.
Problema încrederii, cea mai răspândită
- Cum ați ajuns să participați la Forumul Economic de la Davos?
- Participarea mea la Davos a venit pe fondul unei implicări constante în dialoguri internaționale despre finanțarea IMM-urilor, infrastructură financiară și impactul noilor tehnologii asupra economiei. În ultimii ani am fost prezentă în mai multe foruri internaționale de dezbatere și decizie, de la dezbateri organizate la Parlamentul European și întâlniri strategice la Washington, Londra sau Abu Dhabi până la intervenția mea în cadrul OECD Digital for SMEs (D4SME) High-Level Roundtable, organizat la Paris de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Discuțiile au avut un numitor comun: cum reducem decalajele de acces la capital pentru IMM-uri, cum folosim tehnologia pentru a eficientiza sistemele financiare și cum construim infrastructuri digitale reziliente într-un context marcat de riscuri cibernetice și instabilitate geopolitică.
În paralel, colaborarea mea cu echipa Forbes Middle East (partener media al forumului de la Davos – n.r.) s-a consolidat în timp, prin participarea la mai multe evenimente și conferințe organizate de ei, atât ca speaker, cât și ca parte din delegații internaționale. În acest context am fost invitată, anul acesta, să particip la Davos ca parte din delegația Forbes Middle East. A fost primul meu an acolo.
Momentul a avut o încărcătură aparte, atât pentru faptul că Davos e un simbol în sine, dar și pentru că am simțit că toate aceste etape - dialogurile despre reglementare, finanțare, inovație, securitate cibernetică și transformare digitală - converg într-un spațiu unde se discută despre arhitectura economică globală.
- Cum se simte, din interior, atmosfera unui eveniment unde se întâlnesc lideri politici, economici și de opinie din toată lumea?
- Ce m-a surprins cel mai mult la Davos a fost deschiderea oamenilor. M-aș fi așteptat la mai mult protocol și mai multă rigiditate, dar, în realitate, conversațiile erau directe și extrem de aplicate. Oamenii puneau întrebări, voiau să înțeleagă modele noi de business, să exploreze colaborări, să compare experiențe.
S-a discutat intens despre profitabilitatea investițiilor într-un context global instabil. Se caută modele sustenabile, reziliente, capabile să genereze încredere pe termen lung. Iar tema încrederii a fost, poate, cea mai prezentă dintre toate: încredere în piețe, în instituții, în infrastructura digitală, în inteligența artificială.
Un punct interesant a fost subliniat și de reprezentanți ai guvernului din Emiratele Arabe Unite: dacă statul își dorește ca mediul privat și cetățenii să adopte tehnologii emergente, atunci instituțiile publice trebuie să fie primele care le utilizează și le integrează în serviciile oferite. Ideea este simplă, dar puternică: încrederea în noile tehnologii nu se construiește doar prin reglementare, ci prin exemplu. Atunci când administrația publică implementează identitate digitală, infrastructuri moderne de plăți sau soluții bazate pe inteligență artificială, transmite un semnal clar pieței.
Această abordare a condus, în mod natural, la nevoia de a crea cadre legislative adaptate noii realități digitale. Un exemplu concret de inițiativă promovată în acest sens a fost cel al Emiratelor Arabe Unite de a propune la nivelul UNCITRAL (Comisia ONU pentru Drept Comercial Internațional) un model de lege pentru comerțul digital și settlement electronic, cu intenția de a contribui la standarde internaționale clare pentru economia digitală. Nu era discutată ca o simplă inițiativă legislativă, ci ca o demonstrație de leadership: un stat care generează modele funcționale, replicabile, pe care le pune în dezbatere globală.
Pentru mine, acest tip de abordare reflectă o mentalitatea guvernamentală antreprenorială. Guverne care testează rapid, implementează tehnologii emergente la nivel instituțional - de la identitate digitală și AI până la infrastructuri avansate de plăți - tocmai pentru a construi încredere în rândul companiilor și al consumatorilor.
La Davos am simțit clar că lumea traversează o recalibrare. Există o energie de responsabilitate comună, și aceasta este, cred, esența Davosului din interior.
„Diferența reală o face guvernanța”
- Care vi s-au părut cele mai relevante teme discutate anul acesta?
- Anul acesta, conversațiile au fost foarte pragmatice. În discuțiile despre investment s-a pus accentul pe competitivitate: care sunt regiunile care reușesc să atragă investitori și, mai ales, să îi păstreze. S-a discutat mult despre ce înseamnă, concret, un ecosistem atractiv, stabilitate legislativă, infrastructură digitală funcțională, piețe de capital care oferă lichiditate, acces la talent, politici coerente pe termen lung.
Un alt fir roșu al discuțiilor a fost rolul autorităților. Cum creează statul condițiile pentru dezvoltarea piețelor de capital? Cum stimulează formarea și retenția talentelor? Cum reduce fricțiunile administrative? În multe intervenții s-a subliniat că dezvoltarea economică este rezultatul unei arhitecturi bine gândite, nu al unor măsuri punctuale.
Am apreciat intervenția susținută de Josephine Teo, ministrul pentru Dezvoltare Digitală și Informație din Singapore, care a vorbit despre modul în care guvernul din Singapore integrează tehnologiile emergente în infrastructura publică. A dat exemplul portului din Singapore - unul dintre cele mai performante hub-uri de trafic containerizat din lume - unde se lucrează la implementarea unor soluții avansate, inclusiv explorarea tehnologiilor de tip quantum computing, pentru optimizarea fluxurilor logistice. Mesajul ei a fost simplu: dacă vrei să rămâi competitiv ca regiune, nu te limitezi la a reglementa tehnologia. O adopți, o integrezi, o folosești pentru a-ți eficientiza propriile sisteme.
- A existat o discuție sau o idee care v-a pus serios pe gânduri sau v-a schimbat perspectiva?
- Nu pot să spun că mi-a schimbat perspectiva, ci mai degrabă mi-a confirmat încă o dată ceea ce experiența mea profesională mi-a arătat deja. Mesajul lui Alex Manson, CEO la SC Ventures by Standard Chartered, care a transmis foarte clar: “No governance, no business” (Fără guvernare, fără afaceri – n.r.). Este esența a tot ceea ce discutăm astăzi despre capital, fintech și infrastructură financiară. Într-o perioadă în care multe startup-uri cresc rapid și tehnologia evoluează accelerat, diferența reală o face guvernanța: mecanisme clare de decizie, transparență, control al riscurilor și disciplină financiară. Acestea sunt elementele care susțin sustenabilitatea și permit unui business să scaleze sănătos. Pentru mine, mesajul a fost extrem de relevant. În zona infrastructurii financiare și a produselor de tip embedded finance, încrederea este totul. Dacă nu există un cadru solid de guvernanță, nu există încredere. Iar fără încredere, capitalul nu rămâne. A fost un reminder puternic că transformarea disruptivă, oricât de inovatoare ar fi, trebuie construită pe fundații solide.
- Cum s-a resimțit în Davos mesajul controversat al președintelui Donald Trump?
- Discursul președintelui Trump a fost, fără îndoială, unul dintre momentele care a generat tensiune. Atât în ziua precedentă, cât și în dimineața discursului, se simțea în conversații că toată lumea așteaptă mesajul. Greutatea politică și impactul economic potențial al unui astfel de discurs sunt evidente într-un cadru precum Davos. Se discutau scenarii, posibile repoziționări în comerțul internațional, implicații pentru taxe, pentru relațiile transatlantice, pentru fluxurile de capital.
Donald Trump și Emmanuel Macron au avut discursuri la Davos (sursa: World Economic Forum)
Interesant a fost însă ce s-a întâmplat imediat după. Tensiunea s-a disipat rapid, iar atmosfera a revenit la ceea ce definește Davosul: analiză pragmatică și discuții de business. Oamenii au continuat întâlnirile, negocierile, conversațiile despre investiții și parteneriate, într-un ritm firesc. Acest contrast mi s-a părut relevant. Arată că, dincolo de momentele politice puternice, ecosistemul economic global funcționează pe baza unor dinamici mai profunde și mai stabile. Reacțiile sunt evaluate, filtrate și integrate în strategii, dar activitatea nu se oprește.
În esență, a fost un moment intens, urmat de o revenire rapidă la realitatea pragmatică a business-ului.
Despre România, prea puțin
- S-a vorbit despre România la Davos? Dacă da, în ce context?
- Despre România s-a vorbit, din păcate, mult prea puțin. Prezența noastră a fost vizibilă în special în cadrul panelurilor la care au participat cei trei miniștri care au reprezentat delegația oficială. Le-am apreciat implicarea și efortul de a promova România într-un context atât de competitiv.
Însă, comparativ cu alte țări prezente, precum Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Polonia sau Belgia, România nu a avut o delegație economică structurată, nu a avut un spațiu dedicat de reprezentare, evenimente tematice sau o platformă de tip „country house” prin care să atragă investitori și să genereze întâlniri strategice.
Davos este, dincolo de dezbateri, o platformă extrem de importantă pentru atragerea investițiilor străine și pentru poziționare strategică. Este locul unde se creează punți, unde se deschid negocieri și unde regiunile își spun povestea economică în mod coerent și profesionist. Realitatea este că România este, în general, slab reprezentată la cele mai importante summituri globale și la mesele rotunde unde se discută direcții economice majore. Nu este vorba doar despre prezență, ci despre inițiativă, coordonare și strategie pe termen lung. Avem exemple internaționale de bune practici, dar încă nu reușim să le punem în aplicare și să construim o prezență consistentă și vizibilă.
Totuși, am apreciat deschiderea și implicarea miniștrilor prezenți. La unul dintre evenimentele dedicate investițiilor, l-am întâlnit pe domnul ministru Dragoș Pîslaru, care a condus discuții relevante cu mediul investițional prezent, promovând oportunitățile României. A fost un moment încurajator. La finalul discuției, am vorbit despre nevoia unei prezențe mai bine organizate a României la Davos, inclusiv despre posibilitatea unui „Romanian House” și a unei delegații oficiale de oameni de afaceri. Mi-aș dori ca anul viitor să vedem un astfel de pas concret. România are potențial. Ceea ce lipsește este o prezență organizată, proporțională cu ambițiile noastre economice.
Miniștrii Dragoș Pîslaru și Oana Țoiu (dreapta) au reprezentant România la Davos
- Forumul de la Davos este adesea criticat ca fiind un eveniment elitist. Cum se vede acest lucru din interior?
- Din exterior, este ușor să fie perceput ca elitist. Accesul este limitat, participanții sunt lideri politici, CEOs ai unor companii globale, investitori majori, reprezentanți ai instituțiilor internaționale. Este, fără îndoială, un spațiu al decidenților. Din interior însă, imaginea este mai nuanțată. Davos este un spațiu de lucru. Agenda este extrem de densă, întâlnirile sunt programate la minut, iar conversațiile sunt concentrate pe probleme reale ale societății. Da, este un spațiu selectiv, dar selecția vine din natura deciziilor care se discută acolo. Când se dezbat standarde internaționale, fluxuri globale de capital sau politici comerciale, este firesc ca la masă să fie cei care au responsabilitatea directă asupra acestor domenii.
În același timp, ceea ce am observat este o deschidere reală către colaborare. Mulți lideri caută dialog cu antreprenori, cu fondatori, cu experți tehnici. Nu este un club închis, ci mai degrabă o platformă unde interesele publice și private încearcă să găsească un teren comun. Cred că întrebarea corectă nu este dacă este elitist, ci dacă generează impact. Iar multe inițiative, parteneriate și direcții strategice își au punctul de plecare în astfel de conversații. În final, Davos este un spațiu al responsabilității. Iar responsabilitatea, prin definiție, implică oameni aflați în poziții de decizie.
- Credeți că astfel de forumuri chiar influențează deciziile globale sau sunt mai degrabă spații de imagine?
- Dacă privim lucrurile din perspectivă economică, deciziile nu apar niciodată brusc. Ele sunt rezultatul unui proces. Un forum precum cel de la Davos face parte din această etapă intermediară, în care se influențează cadrul în care deciziile sunt luate. În economie vorbim despre „așteptări” și „anticipații”. Piețele se mișcă nu doar în funcție de fapte, ci și în funcție de semnale. Iar astfel de întâlniri generează semnale: despre priorități, despre riscuri, despre direcția capitalului. Când anumite teme domină conversația - competitivitate regională, stabilitate economică și politică, infrastructură digitală, standarde și guvernanță - ele devin repere care influențează strategiile și investițiile perioadei următoare. Deci nu aș spune că la Davos se decide, dar se influențează mediul în care se iau deciziile. Iar în economie, mediul contează enorm.