În 29 mai 2025, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis o excepţie de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile legale care impuneau trecerea în declaraţiile de avere a bunurilor soţilor şi copiilor majori sunt neconstituţionale. De asemenea, de data asta cu majoritate de voturi (6-3), au fost declarate neconstituţionale dispoziţiile legale care impuneau "publicitatea" declaraţiilor de avere şi interese, afişarea acestora pe site-uri cu accesibilitate generală a publicului.
Printr-un comunicat de presă (decizia nefiind încă redactată), Curtea a arătat că dispoziţiile privind trecerea în declaraţia de avere a bunurilor soţului şi copiilor majori sunt neconstituţionale pentru că, pe de-o parte, sunt neclare, iar pe de altă parte legea nu poate impune unei persoane să declare, sub sancţiunea infracţiunii de fals, drepturi şi obligaţii ale altor persoane, chiar dacă acestea sunt propriul soţ sau propriii copii.
În ce priveşte publicarea declaraţiilor de avere şi interese, CCR arată că protecţia datelor personale este mai importantă. Potrivit comunicatului, "Curtea Constituţională a apreciat că este suficientă depunerea declaraţiilor la organul competent să le verifice (Agenţia Naţională de Integritate) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI şi al instituţiei căreia îi aparţine declarantul nu este necesară şi proporţională atingerii finalităţii propuse, încălcându-se dreptul la protecţia vieţii private".
Decizia a fost amplu criticată în spaţiul public (inclusiv printr-o poziţie oficială a ANI) pe motiv că subminează lupta anticorupţie, dând posibilitatea ascunderii unor bunuri dobândite ilicit.
Problema poate fi interpretată juridic în două moduri. Pe de-o parte, "publicitatea" declaraţiei de avere implică un control al societăţii civile (inclusiv al presei), iar obligativitatea declarării averilor soţilor şi copiilor împiedică (cel puţin parţial) corupţia. Pe de altă parte, însă, într-o societate în care protecţia datelor personale este un element fundamental, motiv pentru care inclusiv notele de la examenele din facultate nu pot fi publice, obligativitatea de a-ţi face publică averea (atât a ta, cât şi a familiei tale) este exagerată.
Curtea a adoptat al doilea punct de vedere, chiar dacă motivarea comunicatului lasă de dorit, aspect ce poate fi explicat prin profesionalismul redus al majorităţii actualilor judecători constituţionali. Cu toate acestea, apreciez soluţia ca fiind corectă - o persoană onestă, care intră în serviciul public, trebuie să beneficieze de exact aceleaşi drepturi ca un student care nu promovează un examen. Ca efect al deciziei, ANI va trebui să facă un control mult mai clar al declaraţiilor de avere, fără a mai aştepta ajutorul presei sau al societăţii civile.
Pe de altă parte, decizia pune capăt unei practici discutabile: aceea de obţine informaţii despre un concurent prin verificarea declaraţiei de avere a soţului acestuia. Cei care se plictisesc într-o instituţie publică vor trebui să se întoarcă la clasicul Solitaire în loc să butoneze site-ul ANI ca să vadă cum mai merg afacerile duşmanilor...