După furtuna violentă din 25 iulie 2023, care a rupt şi doborât aproape 3.000 de copaci în oraş, primarul Florin Birta a fost vehement: Oradea va avea un masterplan pentru 10 ani, prin care, după o inventariere a stării de sănătate a arborilor, să fie stabilite locurile, speciile şi regulile de plantări, astfel încât pe viitor orădenii să aibă parte de umbră.
Strategia n-a apărut nici până acum, dar în schimb sunt prezente peste tot deficienţele în plantări. Zeci de copaci sădiţi în primăvară deja s-au uscat, semn că n-au fost bine aleşi, sădiţi ori îngrijiţi, soartă pe care o au şi puieţii puşi în parcurile amenajate în ultimii ani.
În ciuda acestor plantări eşuate şi fără o strategie clară, Primăria pune la bătaie o sumă record pentru sădirea altor arbori în această toamnă. Dacă va fi cu folos, vor constata orădenii în verile următoare...
Strategie de 10 ani
Discuţia despre copaci şi, mai ales, umbra pe care o asigură în zilele toride revine mereu în actualitate în Oradea. Aproape de fiecare dată când vântul suflă cu mai multă putere, crengi sau copaci bolnavi cad pe străzi, adesea avariind case şi maşini.
În vara anului trecut, după cea mai distrugătoare furtună din istoria recentă a Oradiei (foto jos), primarul Florin Birta părea că a învăţat o lecţie. "În viitor va trebui să ne gândim la o modalitate de plantare a unor arbori care să fie mai rezistenţi la intemperii, la astfel de fenomene meteorologice, care probabil vor fi din ce în ce mai frecvente", declara atunci edilul.
Birta a promis că până la finalul anului 2023 Primăria va elabora un masterplan pe 10 ani, care să cuprindă lucrările de plantări şi tăieri de arbori din oraş, programate în funcţie de evaluarea stării de sănătate a copacilor. Scopul strategiei este ca "infrastructura" verde a oraşului să fie îmbunătăţită, iar plantările să fie făcute cu prioritate în zonele unde arbori maturi cu o sănătate precară riscă să se prăbuşească.
Aceeaşi strategie ar fi menită să stabilească speciile care trebuie plantate, astfel încât să se potrivească climatului şi viitoarelor intemperii. Pe scurt, să facă sădirile de arbori reuşite din prima, iar oraşul să nu piardă timp tot plantând, replantând şi aşteptând ca arborii să crească.
Urgenţă... amânată
Edilul mai promitea că masterplanul va fi realizat în regim de urgenţă, spunând inclusiv că banii necesari sunt asiguraţi. Şi totuşi, un an mai târziu, strategia nu există! "Masterplanul este acum predat la serviciul de achiziţii al Primăriei şi urmează să fie scos la licitaţie", spune primarul Florin Birta (foto), chestionat de BIHOREANUL. Preţul pe care Primăria este dispusă să-l plătească: 460.000 lei, fără TVA.
De ce a durat, însă, aşa de mult? "Colegii mei au lucrat în paralel la un caiet de sarcini pentru o procedură de achiziţie a 2.500 de arbori care vor fi plantaţi şi la documentaţia pentru un acord cadru pe o perioadă de 3 ani pentru execuţia unor lucrări de arhitectură peisagistică pe terenuri degradate", răspunde Birta. Explicaţia nu face decât să confirme că Primăria pune carul înaintea boilor: întâi plantează şi abia apoi află unde şi cum trebuia să o facă!
Licitaţia pentru cei 2.500 de arbori vizează plantările de toamnă din acest an şi este cea mai mare achiziţie de arbori pe care Primăria a făcut-o în ultimul deceniu. Prin comparaţie, anul trecut, în total, în două campanii de plantări, municipalitatea a sădit 1.000 de copaci.
CORIDOR VERDE-USCAT. Amenajate pe bani europeni, coridoarele verzi de pe străzile Daliei (cartierul Grigorescu) sau Barcăului (Ioșia) au fost inaugurate în urmă cu doi ani și deja sunt pline de arbori uscați. Primăria va planta alții, ceea ce înseamnă că va trece și mai mult timp până când în aceste zone de relaxare va fi umbră
Unde îi plantăm?
Nici suma pusă la bătaie nu este de neglijat: 3.405.450 lei, fără TVA, adică un preţ mediu pe copac de 1.362 lei. Ce-i drept, banii nu includ doar plantarea puieţilor cu o înălţime de minimum 2,5 metri şi o circumferinţă a trunchiului de cel puţin 14 cm, ci şi îngrijirea lor vreme de 2 ani, timp în care firmele sau firma câştigătoare (licitaţia derulându-se pe două loturi, delimitate de Crişul Repede) vor fi obligate să înlocuiască arborii uscaţi.
În documentaţia publicată în SEAP, Primăria nu precizează unde vor trebui plantaţi copacii, ci doar numărul de exemplare din fiecare specie. De pildă, pentru fiecare lot a comandat câte 100 de tei pucioşi, tot atâţi carpeni ori câte 200 de cireşi japonezi, precum cei din Piaţa Unirii.
La solicitarea BIHOREANULUI, Primăria a transmis lista amplasamentelor viitoarelor plantări, dar incompletă. De pildă, din 200 de cireşi japonezi comandaţi pentru partea de oraş aflată pe malul drept, doar jumătate au fost repartizaţi pe aliniamente stradale sau în parcuri. Unde vor ajunge ceilalţi 100 nu se ştie.
"Este nefiresc ca Primăria să cumpere arbori fără să ştie şi să spună unde îi va planta. Nu orice copac se potriveşte în orice loc. Una este să plantezi pe malul unui râu, alta într-o intersecţie", spune un specialist în arboricultură consultat de BIHOREANUL.
Atitudinea municipalităţii lasă impresia că plantările sunt făcute doar ca să fie "bifate". "Primăria pare că face plantări de ochii lumii, să nu spună orădenii că nu plantează, dar fără să fie preocupată dacă puieţii se vor prinde", zice inginerul.
Alese după ureche
Nici speciile alese nu par a fi cele mai potrivite. Cireşul japonez (foto), chiar dacă este aspectuos, nu devine mare, deci nu oferă multă umbră, la fel ca frasinul globular (Fraxinus Mecsek), din care Primăria cumpără 300 de bucăţi.
Primăria mai cumpără şi frasini comuni (Fraxinus excelsior), de care oraşele din Occident se feresc pentru că în ultimii ani s-a descoperit că răspândesc o ciupercă mortală (Hymenoscyphus fraxineus), care îmbolnăveşte şi arbori din alte specii. În multe pepiniere puieţii de frasini se vând gata infestaţi, aşa că peisagiştii evită specia.
În lipsa unui studiu care să arate ce specii se pretează, selecţia au făcut-o specialiştii Direcţiei Tehnice. "Cel mai bine era dacă Primăria făcea aşa cum a promis: o evaluare a arborilor din oraş şi o strategie care să stabilească regulile pentru plantări", zice specialistul. Asta, cu atât mai mult cu cât sădirile sunt costisitoare, iar Primăria pare maestră în plantări eşuate...
Mai bine decât nimic?
Pe străzi adiacente zonei Horea, precum Cloşca, Feldioarei, Constantin Tănase, Titu Maiorescu, Ion Buzoianu, în campania de plantări din primăvară s-au sădit 400 de arbori, dar mulţi s-au uscat. "Nici eu, nici vecinii mei n-am văzut pe cineva să vină să-i ude măcar în perioada caniculară. Pe cei din faţa casei mele, eu i-am udat cât am putut, dar tot s-au uscat", spune Teofil, un locatar din zonă.
Orădeanul zice că plantările s-au făcut de mântuială, pentru că arborii au fost sădiţi "în moloz, gunoaie, pietre mari şi bucăţi de asfalt" rămase după şantierul din zonă, ceea ce n-a permis rădăcinilor să se dezvolte. De asemenea, scuarurile verzi sunt mai înguste după reabilitarea străzilor, ceea ce iarăşi încurcă arborii. "La două luni de la plantare, se vedea deja că puieţii nu o duc bine", spune bărbatul.
Copaci uscaţi sunt cu duiumul şi în parcurile noi, precum cel de pe strada Daliei din cartierul Grigorescu, în parcul de pe strada Soarelui ori cel de pe Ion Bogdan, lângă fostul sediu ABA Crişuri, toate amenajate în ultimii doi ani.
"Firmele sunt obligate să ofere o garanţie de doi ani copacilor plantaţi. Se vor înlocui toţi cei uscaţi", asigură primarul Florin Birta. Despre timpul pierdut, nicio vorbă, deşi eşecul plantărilor va prelungi perioada în care orădenii nu vor avea parte de umbră.
Edilul nu vede o problemă nici în faptul că se vor face plantări record în condiţiile în care strategia oraşului nu există încă: "Nu cred că era mai bine să nu facem deloc plantări". Nu şi dacă se fac degeaba...
PLANTAȚI DEGEABA. În jurul statuii lui Mihai Eminescu din piațeta Independenței, încă în lucru, Primăria a comandat plantarea mai multor tei, copaci-simbol pentru poet. Specialiștii spun însă că, la cât de puțin pământ au în jur, nu vor avea o viață prea lungă
REGULI NOI
Plantări... cu sacul
Ca o recunoaştere indirectă a plantărilor eşuate din ultimii ani, Primăria a schimbat condiţiile pentru această toamnă: fiecare puiet va trebui sădit cu un sac de udare (foto), confecţionat dintr-un material impermeabil care permite irigarea lentă, iar pe lângă udare firmele vor trebui să şi fertilizeze.
De asemenea, fiecare arbore va trebui să aibă o plăcuţă metalică de identificare, cu un cod unic, şi bariere anti-rădăcină, care să oprească extinderea rădăcinilor sub suprafeţele pavate sau asfaltate.
"Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt mult evoluate pe zona de spaţii verzi din Oradea. De la an la an, colegii mei încearcă să îmbunătăţească soluţiile de plantare, tocmai ca să fie de calitate. Nu este totul perfect, dar lucrăm să îmbunătăţim lucrurile", afirmă primarul Florin Birta.