Șeful Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, a răspuns luni, la cinci zile după publicarea investigației Recorder despre trecutul său în Trupele de Securitate și rolul unității sale la Revoluția din 1989 și Mineriada din 1990. Generalul susține că informațiile care îl vizează sunt „neadevărate și lipsite de fundament” și neagă implicarea sa ori a militarilor pe care îi conducea în reprimarea violentă a manifestanților. Câteva ore mai târziu, Recorder a revenit cu documente și declarații din dosarele Revoluției și Mineriadei care, potrivit publicației, contrazic mai multe dintre afirmațiile șefului SPP.
Lucian Pahonțu și-a prezentat luni seară, într-un punct de vedere transmis presei în nume personal, versiunea detaliată asupra evenimentelor din decembrie 1989 și iunie 1990. Este prima sa reacție amplă după investigația publicată de Recorder pe 26 august.
„Afirmațiile care mă vizează sunt neadevărate și lipsite de fundament”, susține șeful SPP, potrivit HotNews, susținând totodată că nu și-a ascuns parcursul profesional.
Pahonțu afirmă că nu a desfășurat activități care să poată fi încadrate drept „poliție politică” și afirmă că verificările CNSAS vor putea lămuri acest aspect. În ceea ce privește Revoluția și Mineriada, generalul respinge „cu fermitate orice acuzație de implicare în reprimarea violentă”.
„Pahonțu: Nu am fost la baricadă”
Șeful SPP confirmă că în decembrie 1989 era locotenent și comandant al unui pluton de transmisiuni din UM 0305, unitate a Trupelor de Securitate din cadrul Ministerului de Interne, dar susține că subunitatea sa avea rol de sprijin.
Potrivit relatării sale, în seara de 21 decembrie compania din care făcea parte a fost trimisă mai întâi la Casa Scânteii, apoi în zona restaurantului Cina, iar în jurul orei 22 a intrat într-un dispozitiv pe strada 13 Decembrie, actuala Ion Câmpineanu, la intersecția cu strada Academiei. Pahonțu afirmă că muniția plutonului a rămas în lăzi sigilate în camioane și că militarii săi nu au intrat în contact cu manifestanții.
Generalul respinge explicit una dintre concluziile centrale ale investigației Recorder: „nu am fost la baricada de la Intercontinental și nici pe Bulevardul Nicolae Bălcescu”.
În ceea ce privește Mineriada, Pahonțu susține că pe 13 și 14 iunie 1990 el și militarii aflați în subordinea sa nu au participat la evenimentele din București și au rămas în cazarmă. Potrivit lui, abia pe 15 iunie a primit ordin să participe, împreună cu 72 de militari, la menținerea ordinii publice în Piața Universității.
Șeful SPP invocă și faptul că activitatea sa a fost verificată în repetate rânduri de instituțiile statului și afirmă că, dacă ar fi fost implicat în violențele din 1989 sau 1990, acest lucru ar fi trebuit să rezulte din anchetele penale desfășurate în aceste dosare.
Recorder: „Prima reacție, primele minciuni”
Câteva ore mai târziu, Recorder a revenit asupra explicațiilor lui Pahonțu, publicând noi documente din dosarele Revoluției și Mineriadei și acuzându-l pe șeful SPP că mai multe dintre afirmațiile sale sunt false.
În cazul Mineriadei, Pahonțu afirmase că pe 13 și 14 iunie 1990 atât el, cât și militarii din subordinea sa au rămas în cazarmă, invocând „documentele aflate în arhiva Jandarmeriei Române”.
Recorder a publicat însă declarațiile olografe date procurorilor militari de trei foști subordonați ai lui Pahonțu - Ianțuc Cristian Gheorghe, Ianțuc Daniel Ioan și Spătariu Iulian. Potrivit publicației, toți trei au declarat că erau militari în termen la UM 0305 Băneasa, în plutonul de transmisiuni comandat de Pahonțu, și că în zilele de 13-14 iunie au participat la misiuni în București, la Televiziunea Română și în Piața Universității.
Lor li se adaugă Radu Grigoraș, ofițer în aceeași unitate, care declarase în Dosarul Mineriadei că Pahonțu a acționat pe 13-14 iunie în zona Universității. Contactat recent de Recorder, Grigoraș și-a reconfirmat declarația.
„Patru oameni îl contrazic, așadar, în documente oficiale pe șeful SPP”, notează Recorder, într-o postare pe Facebook, subliniind că Pahonțu își sprijină versiunea pe documente din arhiva Jandarmeriei Române, care este secretizată.
Publicația îl contrazice pe Pahonțu și în privința Revoluției. Șeful SPP afirmă că în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 plutonul său s-a aflat la intersecția actualelor străzi Ion Câmpineanu și Academiei, la aproximativ 100 de metri de baricada de la Intercontinental.
Recorder invocă însă declarația maiorului Gheorghe Rădulescu, coleg de unitate cu Pahonțu, care a consemnat în Dosarul Revoluției că plutonul acestuia s-a aflat la intersecția străzii 13 Decembrie, actuala Ion Câmpineanu, cu bulevardul 1848, actualul Nicolae Bălcescu, adică în zona baricadei de la Intercontinental. Și Radu Grigoraș a declarat publicației că dispozitivul unității lor a acționat în acea zonă.
Recorder concluzionează că relatările celorlalți participanți invocați de publicație contrazic versiunea prezentată luni de Lucian Pahonțu privind acțiunile unității sale la Revoluție și Mineriadă.
Ce a dezvăluit Recorder
După cum BIHOREANUL a mai scris, Recorder a dezvăluit că Lucian Pahonțu a fost ofițer în Trupele de Securitate între 1987 și 1990 și că plutonul său a fost mobilizat în centrul Bucureștiului în noaptea de 21 decembrie 1989.
Investigația, publicată pe 26 august și bazată pe documente din Dosarul Revoluției, Dosarul Mineriadei și mărturii ale unor foști colegi, arată că Pahonțu era comandant de pluton în UM 0305 Băneasa, din Trupele de Securitate, structură care se subordona Departamentului Securității Statului. Recorder a identificat documente care plasează plutonul acestuia în dispozitivul din zona Universității în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, când 48 de oameni au fost uciși și 150 răniți.
Jurnaliștii au documentat și participarea UM 0305 la operațiunile din Piața Universității din iunie 1990. În același timp, documentele prezentate nu stabilesc punctual că Pahonțu personal ar fi tras, lovit sau arestat manifestanți, anchetele neclarificând individual faptele tuturor militarilor implicați.
Nicușor Dan: „Nu știu care e scandalul”
Dezvăluirile au provocat reacții diverse la nivelul conducerii statului.
După cum BIHOREANUL a relatat, președintele Nicușor Dan a declarat joi că o persoană care a participat la represiuni nu are, din punct de vedere moral, ce căuta într-o funcție publică, dar a susținut că șeful SPP nu se află într-o asemenea situație.
„Domnul Pahonțu nu este în situația asta”, a spus șeful statului.
Nicușor Dan a contestat și concluzia sugerată de titlul investigației Recorder. „Am citit un titlu care m-a îngrijorat, am citit un articol și n-am găsit nimic care să justifice titlul. Asta e analiza mea, la momentul ăsta”, a spus președintele.
El a afirmat, de asemenea, că nu știe „care este scandalul” și a recunoscut că nu făcuse evaluarea managerială individuală a șefului SPP pe care o anunțase anterior. Recorder i-a răspuns ulterior că „faptele rămân fapte chiar și atunci când un președinte de țară refuză să le vadă”.
Bolojan: „Fiecare om răspunde pentru ceea ce face”
Premierul Ilie Bolojan a avut o poziție mai rezervată. Prim-ministrul a spus că evaluarea șefului SPP este de competența Administrației Prezidențiale și că, pentru a formula concluzii, sunt necesare date certe.
„Consider că fiecare om răspunde pentru ceea ce face”, a declarat Bolojan, adăugând că trebuie clarificat ce s-a întâmplat în 1989 și care a fost sau nu implicarea lui Pahonțu.
Bolojan a susținut și limitarea mandatelor în funcțiile care permit acumularea unei puteri foarte mari, apreciind că cei peste 20 de ani petrecuți de Pahonțu la conducerea SPP reprezintă „o perioadă lungă”. Lucian Pahonțu conduce serviciul din decembrie 2005.