Deputatul USR Emanuel Ungureanu a anunțat vineri, la Oradea, că a depus o plângere penală privind modul în care au fost evacuate și relocate peste 400 de persoane vulnerabile din așezămintele lui Viorel Pașca, acuzând anchetatorii că i-au tratat pe oameni „ca pe niște saci de cartofi”. Totodată, parlamentarul a prezentat un proiect legislativ pe care îl pregătește și ar introduce o nouă categorie de servicii sociale - „locuința comunitară de ocrotire și sprijin” -, concepută după modelul caselor de la Dumbrava.
„Statul acesta este o nebunie”, a spus deputatul USR Emanuel Ungureanu în întâlnirea pe care a organizat-o vineri la sediul USR Bihor, după depunerea unei plângeri penale în care solicită verificarea modului în care s-au făcut preluarea, transportarea și relocarea celor peste 400 de persoane în timpul acţiunii declanşate de procurorii DIICOT în ziua de 30 iunie la Dumbrava, oamenii fiind transportați în spitale ori centre sociale din mai multe județe.
Sesizarea nu contestă ancheta DIICOT privind familia Pașca ori legalitatea perchezițiilor, ci exclusiv modul în care persoanele vulnerabile au fost preluate, transportate și relocate.
„Nu poți să iei niște oameni dintr-o locație ca pe niște saci de cartofi; fiecare are un nume, are un istoric, trebuie să răspundă cineva de modul în care au fost relocate aceste persoane”, a declarat parlamentarul. Acesta a arătat că a cerut anchetatorilor să stabilească dacă, în cazul unor beneficiari, mutarea ar putea reprezenta o „eventuală lipsire de libertate” ori o schimbare a locului de ședere făcută fără respectarea voinței persoanei, fără acordul tutorilor și fără „o bază legală individualizată”.
Tutori şi nu prea
În centrul sesizării se află patru persoane sub tutelă specială. În toate cele patru cazuri, Judecătoria Salonta desemnase ca tutore un membru al familiei Pașca, iar hotărârile judecătorești sunt și în prezent în vigoare.
„Tutorii sunt numiți după o analiză strictă, iar atunci când o judecătorie acceptă tutela pentru o anumită persoană, într-o anumită locație, se face o evaluare, o anchetă socială, o investigație și se constată că acea persoană primește îngrijirea corespunzătoare”, a explicat Ungureanu.
Dacă membrii familiei Pașca nu își îndeplineau corespunzător obligațiile sau dacă persoanele ocrotite nu mai erau îngrijite în condiții adecvate, acest lucru trebuia constatat și dovedit, iar instanța trebuia sesizată pentru revocarea tutorilor și desemnarea altora. Or, spune deputatul, acest lucru nu s-a întâmplat.
„Cei din familia Pașca sunt și în prezent reprezentanții legali ai celor patru beneficiari, dar nici până azi nu au fost informați unde au fost duse persoanele aflate în grija lor și nici nu au putut lua legătura cu acestea”, a subliniat parlamentarul.
Ungureanu a cerut în plângerea penală verificarea tuturor documentelor care au stat la baza operațiunilor de relocare, inclusiv a ordinelor de evacuare și transport, a actelor de predare-preluare, a evaluărilor medicale și psihologice, precum și a eventualelor consimțăminte sau refuzuri exprimate de persoanele strămutate. Totodată, el solicită să se stabilească dacă, în timpul operațiunii, au fost folosite „constrângerea fizică, sedarea, imobilizarea, escortarea sau alte măsuri restrictive”.
Deputatul a cerut, de asemenea, „identificarea nominală a decidenților și executanților și verificarea legalității faptelor concrete ale fiecăruia”. Sesizarea vizează procurorii DIICOT care au dispus ori coordonat măsurile, polițiștii și jandarmii care le-au pus în aplicare, precum și reprezentanții DGASPC, ai instituțiilor din subordinea Ministerului Muncii și ai structurilor medicale implicate.
„Sunt niște persoane care au fost luate cu forța, fără niciun consimțământ, peste noapte și duse în locații necunoscute. Cine a decis că fiecare dintre acești oameni trebuie să plece și în baza cărui act?”, a încheiat parlamentarul.
Legea „Paşca”
Al doilea demers prezentat de deputatul USR la Oradea este unul legislativ și pornește tot din cazul de la Dumbrava. Concret, este vorba despre un proiect de act normativ care prevede introducerea unei noi categorii de serviciu social, denumită „locuință comunitară de ocrotire și sprijin”. Prin aceasta, adulții vulnerabili ar urma să fie îngrijiți fără ca organizațiile care administrează spațiile să li se ceară, mecanic, aceeași infrastructură și aceeași schemă de personal ca unui spital sau unui centru rezidențial de mari dimensiuni.
„Nu propun legalizarea mizeriei și nu propun derogări de la demnitatea umană, dar nici nu se poate pretinde ca un spațiu amenajat într-un sat să aibă aceeași structură de personal și aceeași infrastructură precum un spital sau un centru rezidențial de mari dimensiuni”, a explicat Ungureanu.
O altă noutate este crearea unei funcții distincte: cea de „îngrijitor comunitar de ocrotire”. Acesta nu ar trebui să aibă studii medicale, dar ar urma să parcurgă un curs inițial de 40-60 de ore, să fie instruit la locul de muncă și să obțină ulterior o certificare.
„Ar putea ajuta beneficiarii cu igiena, alimentația, mobilizarea, prevenirea căderilor ori administrarea medicamentelor orale deja prescrise și pregătite, însă nu ar avea voie să facă injecții, perfuzii, sondaje sau alte manevre rezervate profesioniștilor medicali”, a precizat parlamentarul.
Fiecare beneficiar ar urma să aibă o evaluare socială și medicală, un plan individual de ocrotire și reevaluări periodice. Iar dacă starea unei persoane devine prea gravă pentru posibilitățile unei asemenea case, autoritățile statului ar fi obligate să intervină și să găsească o soluție adecvată.
Liberi să plece și protejați de abuzuri
Proiectul legislativ pune accent pe drepturile beneficiarilor - tocmai problema ridicată de Ungureanu în plângerea penală. Găzduirea ar trebui să presupună consimțământul explicit al persoanei, iar aceasta ar urma să aibă dreptul la intimitate, vizite, acces la telefon, posibilitatea de a depune sesizări confidențiale și dreptul de a cere mutarea în alt centru. Propunerea interzice explicit munca forțată, reținerea fără temei a actelor, banilor ori cardurilor bancare, precum și folosirea izolării sau a imobilizării ca pedeapsă.
Chiar și participarea la activitățile gospodărești - o practică întâlnită în comunitatea de la Dumbrava - va trebui să fie strict voluntară și adaptată capacității fiecărui beneficiar.
Cea mai importantă schimbare de viziune extrasă din cazul din Bihor privește modul în care autoritățile ar urma să intervină atunci când constată nereguli. Ungureanu propune ca lipsa unor autorizații sau deficiențele remediabile să nu mai ducă automat la sistarea activității și la evacuarea precipitată a oamenilor.
În astfel de situații, autoritățile ar urma să efectueze o evaluare comună - socială, sanitară și de securitate -, acordând o licență provizorie și un termen de 6 până la 12 luni pentru conformare. Închiderea imediată ar rămâne o măsură extremă, rezervată exclusiv cazurilor în care există un pericol grav și iminent pentru viață, precum violența, abuzurile, lipsa de hrană, sechestrarea sau refuzul accesului organelor de control. „Răspunsul corect este reglementarea, sprijinirea conformării și controlul permanent. Închiderea trebuie să fie ultima soluție, aplicată imediat numai atunci când viața sau integritatea beneficiarilor este într-un pericol real și iminent”, a conchis Emanuel Ungureanu.