Au fost trei zile de foc, săptămâna trecută, la Tribunalul Bihor, unde o sală a fost rezervată pentru audieri-maraton în procesul intentat lui Victor Micula şi a patru poliţişti. Dintre cei 32 de martori aşteptaţi să se prezinte în faţa instanţei au ajuns doar jumătate, majoritatea poliţişti, între care şi şeful Inspectoratului de Poliţie Bihor, chestorul Alin Haniş.
Audierile, la care BIHOREANUL a asistat, dezvăluie că, ajunşi din anchetatori anchetaţi, unii poliţişti "uită" cu totul de conştiinţă şi onoare, ba chiar şi de propriile reglementări interne...
Poliţia lui Victoraş
Dosarul în care au fost audiaţi poliţiştii îl vizează pe Micula jr, pentru instigare şi accesarea ilegală a unui sistem informatic, divulgare de informaţii nepublice şi uzurpare de calităţi oficiale. S-a ales cu acuzele după mai multe isprăvi care, adunate laolaltă, dezvăluie modul în care patru agenţi de la Biroul de Ordine Publică al Poliţiei Oradea - Ovidiu Vaida, Camelia (Ile) Erdei, Alin Zanca şi Claudiu Rengle, cel din urmă între timp pensionat - i-ar fi fost părtaşi la ilegalităţi. Potrivit procurorilor, aceştia l-au "cooptat" pe afacerist într-o acţiune poliţienească, oferindu-i inclusiv cagulă şi geacă, l-au iertat de o amendă, ba chiar i-au furnizat datele altor persoane şi chiar l-au lăsat să acceseze bazele de date MAI.
Dosarul a ajuns în instanţă în decembrie 2020, dar 2 ani a fost ţinut în Cameră preliminară, dezbaterile începând abia pe 8 decembrie 2022, când avocaţii au cerut, printre altele, reaudierea tuturor celor 36 de martori ascultaţi şi în timpul anchetei. Judecătoarea a acceptat, dar a dejucat planul tergiversării, programând audierile în trei zile consecutive, pe 10, 11 şi 12 ianuarie.
Unii da, alţii ba
În prima zi ar fi trebuit să se prezinte 12 martori în faţa judecătoarei Veronica Ioniţă, a procuroarei Anca Tiba Morar de la Parchetul Bihor şi a armatei de avocaţi - Claudiu Benşan, Bogdan Bodea, Adrian Chirvase, Răzvan Doseanu, Stelian Garofil şi Octavian Popescu - care îl apără atât pe milionar, cât şi pe cei patru poliţişti inculpaţi.
Pentru început, audierile vizau un incident din noaptea de 28/29 martie 2018, când Micula ar fi obţinut datele unui tânăr cu care anterior avusese un incident în trafic, dar şi faptul că a intrat chiar el în evidenţele MAI pentru a verifica propriile date, pe ale părinţilor, ale unor cunoştinţe, ba chiar şi pe ale unor VIP-uri precum Codin Maticiuc sau solista de muzică populară Vlăduţa Lupău, chemaţi şi aceştia să depună mărturie marţea trecută.
Dintre toţi, în acea zi s-au prezentat doar trei persoane, poliţişti care în 2018 lucrau la postul de acces în sediul Poliţiei Municipiului şi care, chemaţi să explice de ce i-au permis lui Micula jr. să intre în repetate rânduri în instituţie, au pretins că acesta a fost însoţit întotdeauna de un coleg de-al lor. Asta deşi, potrivit uzanţelor, erau obligaţi să-i noteze în registru, la fiecare vizită, datele personale, ora intrării şi poliţistul cu care urma să se întâlnească.
În frunte cu chestorul
Miercuri, la Tribunal au ajuns doar 7 din cei 11 martori citaţi, şi aceştia tot poliţişti, de la Biroul Supravegheri Video al Poliţiei Municipiului şi de la Serviciul pentru Acţiuni Speciale (SAS), dar şi şeful IPJ Bihor, chestorul Alin Haniş (foto).
De astă dată, "temele" au fost: un incident din noaptea de 13/14 aprilie 2018 - când Micula ar fi fost "iertat" de amicii din Poliţie de o amendă, deşi intrase cu maşina pe strada Vasile Alecsandri, transformată în pietonală - şi o vizită clandestină făcută în Biroul Supravegheri Video din sediul Poliţiei Oradea, pe 21 aprilie 2018, când a fost surprins de câţiva "mascaţi".
"Riveranul"
Avocaţii au pus întrebări menite să "desfiinţeze" acuzaţiile. Legat de povestea de pe Alecsandri, de pildă, au fost curioşi dacă mascaţii ştiau care erau regulile pe strada cu pricina în 2018, adică dacă circulaţia era interzisă integral ori era permisă riveranilor. Motivul? La acea vreme Micula era angajat la o firmă care avea un punct de lucru pe Alecsandri şi în acea noapte circula cu o maşină a acesteia. Era, chipurile, un "riveran", deci nu avea interdicţie de a intra pe stradă şi, ca atare, nici nevoie de pile, neexistând vreun motiv să fie sancţionat.
Printre cei chestionaţi a fost şi şeful Poliţiei Bihor, care în noaptea respectivă fusese sunat de Micula pentru a-i imputa că "mascaţii tăi au treabă cu mine?". Chestorul a pretins, însă, că milionarul era, de fapt, "foarte speriat că ar putea fi aplicate asupra lui metode violente de către echipajul SAS".
Motivând că "nu prea înţelegeam ce s-a întâmplat, căci am fost trezit din somn", Haniş a declarat că l-a sunat pe şeful echipei de intervenţie, Florian Sorin Suciu, iar acesta "mi-a relatat că nu e cazul folosirii forţei, că Micula era cooperant". "I-am solicitat să-şi facă treaba, să ia măsurile legale ce se impun. Din câte am înţeles, a fost vorba de o contravenţie rutieră", a relatat şeful Poliţiei, adăugând că n-a urmărit finalitatea cazului, deoarece pentru el "nu a prezentat importanţă".
"Domnii sunt colegi?"
Cele mai multe întrebări au vizat, însă, episodul din seara de 21 aprilie 2018, când Micula a fost surprins de mascaţi în Biroul Supravegheri Video din sediul Poliţiei Oradea. Martorii au fost chestionaţi despre modul în care civilii puteau intra în instituţie, dacă exista atunci vreo lege care să interzică expres accesul şi dacă vreunul dintre martori l-a văzut personal pe afacerist "butonând" la calculatorul cu informaţii secrete.
Micula - a povestit unul dintre poliţiştii SAS, Adrian Ţirban - "era în birou, stătea pe scaunul de la masa cu calculatorul", dar cu spatele la monitor. "Era cu un alt civil. În faţa lui erau trei poliţişti, între care şi Erdei Camelia. Eu am întrebat doar dacă domnii sunt colegi cu noi, Erdei a zis că nu", a relatat poliţistul. Întrebat de judecătoare dacă a intrat să-l vadă pe milionar din curiozitate profesională sau personală, Ţirban a răspuns că "a fost o curiozitate personală", iar la întrebarea dacă l-a chestionat despre prezenţa sa acolo, poliţistul a spus că nu. Asta, deşi tot el a precizat că "am considerat că nu era firesc să fie acolo".
Haniş, habarnistul
Niciunul dintre poliţişti nu a putut explica dacă există reglementări privind accesul persoanelor străine în acea încăpere, nici măcar cei care lucrează în cadrul Biroului, iar lucrătorii SAS nu ştiau nici măcar dacă ei înşişi aveau voie să intre acolo şi, dacă da, în ce condiţii.
Haniş a susţinut că în 2018 "existau proceduri şi legi naţionale", dar nu şi o metodologie specială la nivelul Poliţiei Bihor, ci doar cutume, chiar dacă din Biroul respectiv se pot accesa bazele de date MAI. Culmea, nici despre regulile de accesare a acestora n-a putut oferi detalii. "Nu cunosc care era procedura din 2018. Legislaţia s-a modificat, acum există o procedură", a spus chestorul.
În condiţiile în care a lucrat la Poliţia Municipiului din 1998, iar din 2013 până în 2017 a condus-o, pentru ca din 2018 să preia comanda Inspectoratului, Haniş a pretins că nu ştie cum puteau intra civilii în sediul Poliţiei şi nici n-a auzit, până la inculparea lui Micula, de incidentele ce-l aveau protagonist pe acesta, susţinând că niciun subordonat nu i-a raportat aşa ceva!
Operaţiunea Mărginean
Audierile de la Tribunal au continuat joi cu episodul din 16/17 noiembrie 2018, când Micula, purtând cagulă, geacă şi vestă de poliţist, a participat la prinderea unui interlop, Alin Mărginean, dat în gât chiar de el că s-a urcat drogat la volan. Drept "recompensă", susţin anchetatorii, l-au lăsat pe milionar să participe şi la percheziţionarea maşinii lui Mărginean, la recoltarea de probe biologice, ba chiar şi la audieri şi la întocmirea unor acte în sediul Poliţiei, chiar dacă aceste proceduri sunt strict reglementate.
Dintre cei 10 martori chemaţi, joi s-au prezentat doar 6, cea mai lungă audiere, întinsă pe 2 ore, fiind a unui poliţist local, Ioan Florin Paşcalău, care în noaptea respectivă fusese "în echipaj" cu un alt agent, de la Poliţia Municipiului, Ovidiu Vaida. Paşcalău a pretins că s-ar obişnui ca civilii să participe la acţiuni, dar n-a putut oferi vreun alt exemplu, a negat că milionarul a purtat cagulă, ci doar "un fes şi un fular", ba chiar şi că a participat la percheziţii, că a intrat în spital şi că a asistat la audieri.
Încurcaţi în declaraţii
Chestionat de judecătoare dacă l-a întrebat pe Micula jr. ce căuta într-o operaţiune poliţienească, Paşcalău a negat. "Nu l-am întrebat nimic", a zis el, judecătoarea constatând că mai avea în dosar încă trei declaraţii, toate diferite. "Pe care o menţineţi?", l-a întrebat judecătoarea, Paşcalău zicând întâi că pe cea tocmai dată în faţa ei pentru ca, apoi, când i-a fost citită integral una dintre depoziţiile anterioare şi a fost întrebat dacă a spus adevărul, poliţistul să răspundă, neruşinat, că "în general le menţin pe toate".
Nu doar el s-a încurcat în declaraţii, ci şi alţi poliţişti audiaţi, luptători de la SAS şi colegi de-ai lor de la Poliţia Municipiului. Asta atât din pricina celor 5 ani scurşi de la fapte, cât şi a avocaţilor care i-au încolţit cu întrebări încuietoare, unii ajungând chiar să-şi nuanţeze declaraţiile iniţiale, cu privire la anumite amănunte cum ar fi şi "accesoriile" de poliţist folosite de milionar.
Va urma...
Cel mai "bâlbâit" s-a dovedit agentul Ionel Beizi, de la Biroul de Ordine Publică, care a spus întâi că îl văzuse pe Micula în sediu cu cagula pe faţă, iar apoi că o avea ridicată pe cap, susţinând că putea fi o căciulă obişnuită ce "putea fi una cumpărată de la Decathlon".
Rugat să fie mai clar, Beizi s-a zăpăcit de tot. "Probabil că da, probabil că nu, nu ştiu", a zis el, amuzându-i inclusiv pe colegii săi inculpaţi. "Lege şi onoare, astfel de oameni vă apără de răufăcători, doamnă", a remarcat, la mişto, inculpatul Claudiu Rengle, fost coleg cu Beizi, între timp pensionat.
Procesul continuă, următoarele dezbateri programând, pentru 25 ianuarie, o parte dintre martorii până acum absenţi. Rămâne de văzut ce vor spune şi aceştia, dar şi inculpaţii, care în faţa procurorilor au invocat dreptul la tăcere. Poate ca să nu se încurce şi ei în declaraţii...
CE SPUNE LEGEA
Acces restricţionat
Deşi şeful Poliţiei Bihor, chestorul Alin Haniş, a declarat la Tribunal că nu existau decât "cutume" privind regulile de acces în Biroul de Supravegheri Video, unde se află şi echipamentele de acces la bazele de date secrete ale MAI, în realitate există acte normative vechi de peste două decenii care reglementează acest acces.
Concret, Legea 677/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi Legea 238/2009 privind prelucrarea datelor cu caracter personal în unităţile MAI stipulează clar că "structurile MAI sunt obligate să ia măsuri pentru a asigura securitatea prelucrării datelor cu caracter personal astfel încât să prevină accesul şi comunicarea" neautorizate.
Actele normative mai prevăd, totodată, că intrarea în încăperile cu astfel de echipamente "este strict limitată la utilizatorii desemnaţi de conducătorii operatorului sau împuterniciţilor acestuia şi numai pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu". Dacă acest lucru nu e posibil, "echipamentele se securizează cu chei sau cartele magnetice", după cum prevăd instrucţiunile nr. 27/2 februarie 2010 ale MAI pentru asigurarea securităţii acestor date.