Secția pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii a transmis miercuri către Ministerul Justiției și comisiile juridice ale Parlamentului un document amplu, rezultat din consultarea procurorilor din toată țara, care propune modificări profunde ale legislației penale, procesual penale și ale legilor justiției, inclusiv mandate unice pentru șefii parchetelor, revenirea DNA la investigarea corupției în rândul magistraților și eliminarea camerei preliminare.
Potrivit adresei făcute publice, miercuri, pe portalul CSM, demersul pornește de la constatarea unanimă în adunările generale ale procurorilor că modificările legislative operate între 2018 și 2022 au produs disfuncționalități majore, au încetinit anchetele penale și au creat percepția unei justiții ineficiente, incapabile să soluționeze cauzele într-un termen rezonabil.
Mandate unice
Una dintre propuneri vizează modificarea procedurii de numire a procurorului general al României, a procurorilor-șefi ai Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și a adjuncților acestora. Procurorii cer mandate unice, de 5 sau chiar 6 ani, fără posibilitatea reînnoirii, pentru a elimina orice dependență de ciclurile politice și presiunea reconfirmării în funcție.
Procurorii s-au referit şi la anchetele privind infracțiunile de corupție comise de magistrați arătând că, după modificările legislative din 2018 și desființarea SIIJ, eficiența anchetelor a scăzut dramatic: în ultimii ani au fost trimiși în judecată doar doi magistrați pentru fapte de corupție, față de aproximativ 160 în perioada în care competența aparținea DNA.
Procurorii avertizează că "lipsa unei structuri specializate alimentează percepția unui regim de impunitate și afectează grav încrederea publică", motiv pentru care, în opinia lor, dosarele de corupție ale magistraților trebuie să revină la DNA, iar celelalte infracțiuni să fie instrumentate de parchetele competente, inclusiv Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în funcție de natură.
Procurorii propun şi eliminarea procedurii camerei preliminare, apreciind că aceasta nu mai funcționează ca un filtru real de legalitate, ci ca un instrument de tergiversare. Datele statistice invocate arată că doar aproximativ 0,5% dintre cererile și excepțiile ridicate în această etapă sunt admise, în timp ce mii de dosare sunt blocate luni sau ani, unele ajungând la prescripție
Mai puține dosare
Pentru a gestiona volumul uriaș de muncă – peste 1,7 milioane de dosare penale de soluționat, la mai puțin de 2.300 de procurori activi – în document se propune introducerea principiului oportunității, care să permită filtrarea sesizărilor fără relevanță penală, simplificarea acordului de recunoaștere a vinovăției, eliminarea dublei calități de suspect și inculpat; digitalizarea accelerată a urmăririi penale, inclusiv transcrieri automate și acces direct la bazele de date ale altor instituții.
Procurorii cer și o reglementare care să poată preveni anularea probelor obținute legal înainte de decizii ale Curții Constituționale sau ale Înaltei Curți. În același timp, solicită posibilitatea aplicării confiscării extinse chiar și în situații de clasare sau încetare a procesului penal, atunci când există probe solide privind proveniența ilicită a bunurilor.
Materialul a fost transmis Ministerului Justiției, comisiilor juridice ale Parlamentului și Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul justiției, care urmează să decidă dacă și în ce formă vor fi inițiate modificările legislative.
Citeşte aici toate propunerile făcute de procurori şi transmise, miercuri, către Ministerul Justiției și către comisiile juridice din cele două camere ale Parlamentului României: