Municipalitatea orădeană a adjudecat joi concursul internaţional de proiecte pentru reamenajarea Pieţei Independenţei.

Au fost 15...

Deşi în competiţie s-au înscris 31 de concurenţi, în final doar 15 dintre ei au şi depus proiecte. Printre concurenţi s-au numărat arhitecţi sau birouri de profil din România, dar şi din Italia sau Germania ori cu colaborare din străinătate.

"Au fost 15 proiecte depuse. Fiecare membru al juriului independent a acordat 8 note la fiecare lucrare. Când s-au cumulat punctajele a rezultat un clasament. Primele trei locuri au intrat într-o etapă de jurizare pentru a se stabili ordinea finală", a declarat viceprimarul Mircea Mălan.

Juriul a punctat, printre altele, originalitatea lucrării, viabilitatea proiectului şi claritatea ideilor expuse. Notarea lucrărilor s-a făcut individual, după care acestea au fost dezbătute în comun.

Punctajele finale au fost cunoscute miercuri, desecretizarea lucrărilor s-a făcut joi dimineaţă, iar câştigătorii concursului au fost anunţaţi la prânz, într-o videoconferinţă la care au participat toţi membrii juriului internaţional.

Pădurea de ţepi

Concursul de idei privind mobilarea spaţiului de deasupra parcării subterane din Piaţa Independenţei a fost câştigat de echipa arhitectului bucureştean Dragoş-Ştefan Dragnea.

Câştigătorul a propus acoperirea unei bune părţi din platou cu o pădure de "ţepi". Arhitectul a imaginat o matrice formată din stâlpi înfipţi în sol pe care să poată fi prinse instalaţii ori materiale, astfel încât să dea spaţiului un aspect modular uşor de modificat în funcţie de necesităţi.

"Spaţiul trebuie să fie în primul rând unul capabil să găzduiască scenarii de folosinţă foarte diverse şi care se schimbă în ritm alert. De aceea am propus o serie structurată octogonal de stâlpi care pot să fie suportul pentru foarte multe structuri şi instalaţii, şi care, de asemenea, să asigure iluminatul pieţei şi prize de curent astfel încât orice tip de instalare în această piaţă, de la a lucra la un laptop până la a organiza un târg, să se poată face cât mai uşor", a notat Dragnea în legenda alăturată planşelor.

Zona de pantă de deasupra clădirii, prin care se intră în parcare, ar urma să fie mobilată similar, iar în partea dinspre piaţa Unirii ar urma să fie amenajată o zonă verde.

"E foarte adaptabil"

Proiectul a plăcut juriului prin simplitatea sa, deşi nu pare deloc "instagramabil", aşa cum îşi dorea Primăria.

"Acest proiect, cu construcţia din mijloc, nu e ceva să îţi ia ochii, nu e strălucitor, dar referindu-se probabil la pandemia de COVID-19, spaţiul e foarte adaptabil pentru organizarea de evenimente astfel încât să poată fi respectată distanţarea fizică", a explicat prin teleconferinţă preşedintele juriului, Paola Rizzi, profesor de tehnică de planificare urbană în cadrul Universităţii L‘Aquila and DADU din Italia.

Potrivit şefului juriului, proiectul atinge toate punctele temei de concurs. "Proiectul rezolvă trei lucruri. Primul aspect, legat de frontul stradal, este că intrarea în parcare se integrează în peisaj. În al doilea rând, sinagoga este pusă în valoare pentru că nimic construit nu obturează privirea spre ea. În al treilea rând, acesta are un front de verdeaţă înainte de coborârea spre Crişul Repede, care poate fi folosit foarte bine la diferite evenimente", a explicat Rizzi.

Orădenii preferau altceva...

De altfel, proiectul câştigător nu a fost favoritul nici unuia dintre cei doi orădeni din juriu. Viceprimarul Mircea Mălan a preferat un proiect care s-a clasat abia pe locul şase şi despre care a aflat abia ulterior că aparţine unei echipe coordonate de arhitectul orădean Ernest Pafka. Proiectul propunea, printre altele, amenajarea unei săli de expoziţie, cu ferestre mari, pe structura de deasupra intrării în parcare.

Arhitectul şef, Radu Fotiş, ar fi preferat în schimb lucrarea de pe locul doi (foto). Echipa timişoreană Sinestezia Conceptual Studios, reprezentată de arhitecţii Hapenciuc Alma Dia şi Oana Rupacici, a propus amenajarea unei promenade circulare suspendate inclusiv peste Crişul Repede, cu trimitere la trecutul în care meridianul zero a fost stabilit la Oradea.

"Lucrarea reuşeşte prin acest circuit-promenadă să asigure o vizibilitate a spaţiului natural din zona Crişului Repede şi a spaţiului public dinspre Piaţa Unirii", a declarat Fortiş.

În final, arhitectul şef a înclinat şi el către proiectul câştigător. "Are un mare atu: versatilitatea şi complexitatea organizării spaţiului prin aceste elemente verticale care oferă posibilitatea reorganizării spaţiului pentru work-shop-uri, teatru de păpuşi, orice...", a spus arhitectul şef.

Investiţie de circa 6,3 milioane lei

Potrivit viceprimarului Mircea Mălan, municipalitatea va semna în perioada următoare cu arhitectul Dragoş-Ştefan Dragnea contractul pentru realizarea Studiului de Fezabilitate şi a Documentaţiei de Avizare a Lucrărilor de Intervenţii pentru suma de 101.000 lei.

Investiţia în reamenajarea platoului a fost estimată de echipa arhitectului Dragnea la 6,3 milioane lei plus TVA, dar suma este deocamdată doar estimativă.

Valoarea investiţiei va fi influenţată de natura lucrărilor care vor fi prevăzute în proiectul tehnic şi complexitatea maşinăriilor care vor fi atârnate de stâlpi.

Oricum ar fi, reprezentanţii municipalităţii apreciază să şantierul ar putea fi deschis în cea de-a doua jumătate a anului viitor. În eventualitatea în care nu va găsi o axă de finanţare din fonduri europene pentru această investiţie, va plăti lucrările din bugetul local.

După cum BIHOREANUL a mai scris licitaţia pentru amenajarea spaţiului de deasupra parcării subterane din Piaţa Independenţei a fost contestată dur de reprezentanţii Ordinului Arhitecţilor din România, care au criticat modul de organizare al concursului, considerându-l neprofesionist.