Consilierii județeni PSD Ciprian Anta și Ioana Bara, care prin votul lor au deblocat proiectul inelului rutier metropolitan propus de Ilie Bolojan, afirmă că se așteaptă să fie dați afară din partid.
Ambii spun, însă, că au acordat prioritate interesului public ca șoseaua să fie făcută, Bara precizând că altfel nu se mai putea uita „în ochii oamenilor”, și critică politicianismul conducerii PSD Bihor, care a făcut ca unele exproprieri să fie votate, iar altele nu.
Decizie politică încălcată
Așa cum BIHOREANUL deja a relatat, la ședința de joi a Consiliului Județean Bihor proiectul pentru aprobarea declanșării procedurilor de expropriere a terenurilor necesare construirii inelului rutier metropolitan, consilierii Anta și Bara au votat pentru adoptarea proiectului, așa cum au făcut și cei 23 de reprezentanți ai PNL, deschizând astfel calea punerii lui în aplicare, după ce exproprierile fuseseră „trântite” de trei ori în lunile iulie și august prin voturile PSD și UDMR.
Prețul a fost, însă, încălcarea unei decizii a Biroului Permanent Județean al PSD Bihor, conform căreia nici unul dintre cei șase consilieri județeni ai partidului nu avea voie să voteze pentru exproprieri, pe motiv că în satul Cheriu ar urma ca traseul să treacă prin intravilanul localității, traversând câteva terenuri agricole.
De altfel, cu o zi înainte de reuniunea CJ Bihor, PSD Bihor a emis un nou comunicat în acest sens, reiterând că reprezentanții săi nu vor vota proiectul.
Deciziile conducerii PSD Bihor, „incoerente”
„Este un proiect care trebuia votat. Este un traseu normal, nu se demolează nicio casă și (n.r. – inelul rutier metropolitan) este în folosul comunității”, și-a explicat votul, pentru BIHOREANUL, după încheierea reuniunii CJ Bihor, consilierul Ciprian Anta.
Consilier personal al primarului comunei Sânmartin, Cristian Laza, Anta a afirmat că și-a asumat riscul ca din cauza votului său să fie exclus din partid, la doi ani după ce a aderat la PSD. „Da, mă aștept să fiu dat afară de această conducere a organizației”, a spus el, sugerând că atât timp cât la șefia filialei este actualul președinte, Ioan Mang, nu vede nicio clemență.
Pe de altă parte, Anta a criticat ceea ce a numit „incoerența” deciziilor politice ale PSD Bihor care sunt impuse consilierilor județeni. „Noi nu avem nicio coerență în decizii, la un oraș votăm (n.r. – proiectele de infrastructură rutieră), la altul nu votăm”, a spus el.
Anta a făcut astfel referire la faptul că, de doi ani, de când la conducerea CJ Bihor este liberalul Ilie Bolojan, care a propus realizarea șoselelor de centură ale orașelor Aleșd și Beiuș, precum și a inelului metropolitan Oradea, consilierii PSD au aprobat proiectele și exproprierile pentru centura Beiuș, nu și pentru cea din Aleșd și nici pentru inelul metropolitan. De notat că în același timp, cei șase consilieri ai UDMR fac invers: votează exproprierile pentru centura Aleșd, dar nu și pentru cea din Beiuș, și - la fel cu cei ai PSD - blochează inelul rutier metropolitan.
„Nu puteam să mă uit în ochii oamenilor”
La rându-i, și economista Ioana Bara, care are în PSD o vechime de 26 ani, fiind în legislaturile trecute, de trei ori, consilier local în Beiuș, a explicat că a dat întâietate nu interesului politic al propriului partid, ci interesului oamenilor, care vor să circule mai rapid, dar nu au suficiente drumuri.
„Nu demult mi-am schimbat domiciliul în Sânmartin și băgam ochii în pământ când oamenii mă întrebau de ce nu suntem de acord cu noul drum. În calitate de cetățean al comunei, nu puteam să nu votez un proiect de asemenea anvergură, cu toate problemele care sunt la nivelul comunei, inclusiv de trafic, pentru că o mare parte din trafic (n.r. – dinspre centura Oradea) vine în prezent prin comună”, a spus Ioana Bara.
Și aceasta consideră că poate fi exclusă din partid, dar afirmă că și-a asumat această opțiune: „Da, decizia Biroului Permanent Județean a fost să nu votăm, dar am preferat interesul public”.
La fel ca Anta, colegul său, Bara a subliniat că deciziile conducerii PSD Bihor, strict politice, nu au avut în vedere interesul celor care vor folosi viitoarele șosele. „Am locuit în Beiuș, am avut trei mandate de consilier local în Beiuș, știm cât de greu se circulă în oraș pentru că nu are o centură. De când locuiesc în Sânmartin, am constatat aceeași problemă, se circulă greu în comună pentru că nu există variante alternative. Inclusiv eu voi fi afectată de inelul rutier metropolitan, un pilon de viaduct va fi aproape de casa mea, dar trebuie să avem în vedere interesul comunității, și locale, și din județ, și naționale, pentru că toți vom folosi aceste drumuri”, a spus Ioana Bara.
„Lucrez în Nojorid, iar ca să ajung la muncă trebuia să merg prin centrul comunei, apoi pe centura Oradea, apoi pe DN 79 spre Nojorid. Cu inelul rutier metropolitan, voi ajunge la muncă în 3 minute”, a completat ea.
„Va fi o analiză”
În ceea ce privește atitudinea liderului grupului consilierilor județeni PSD Bihor, Bujor Chirilă, acesta afirmă că nu poate comenta prea multe, deocamdată, despre „trădarea” politică și devierea Ioanei Bara și a lui Ciprian Anta de la linia partidului. Chestionat de BIHOREANUL dacă va susține excluderea celor doi din PSD, Chirilă a răspuns că „Nu pot eu să decid. A fost o decizie a Biroului Permanent Județean, va fi o discuție și o analiză în Biroul Județean. Vom discuta acolo”.
Amintim că proiectul inelului rutier metropolitan, care ar urma să aibă 17 kilometri și, cu 5 kilometri înainte de Oșorhei, să ocolească localitățile Oșorhei, Băile 1 Mai, Sânmartin, Băile Felix și Nojorid, are deja asigurată o finanțare de 201 milioane lei de la Guvernul României prin Programul Național de Investiții Anghel Saligny, iar cu o săptămână în urmă CJ Bihor a lansat licitația pentru proiectarea și execuția șoselei, singurul motiv pentru întârzierea construirii lui fiind faptul că nu puteau fi făcute exproprierile.
Acestea vizează în total 339.980 metri pătrați de teren, din care 106.855 mp pe teritoriul administrativ al comunei Oșorhei, 198.545 mp pe teritoriul comunei Sânmartin și 34.580 mp pe teritoriul comunei Nojorid. Șoseaua ar urma, totodată, să asigure o conectare între DN 1 Oradea – Cluj, DN 76 Oradea – Deva și DN 79 Oradea – Arad, în afara municipiului reședință de județ și a localităților reședință de comună.