Mare vâlvă a făcut vestea că România a dat unul din cele patru sisteme Patriot Ucrainei. Dacă nouă ne ardea buza după ele, erau operaționalizate de mult, dar abia acum am reușit să punem în funcțiune a doua baterie. Și nici nu e sigur că cele gata montate chiar sunt pregătite de luptă, că în armia română mereu se vor găsi niște ”majuri” să vândă motorină, să fure niște piese, cum s-a întâmplat de altfel la baza Kogălniceanu sub ochii mirați ai americanilor.
Normal, patriotul de serviciu care a promis că nu va lăsa lucrurile așa când ajunge președinte a fost Georgică Simion, băiatul cu înclinații sovietice. Cu privirea lui nedumerită, patriotul Simion e gata să apere țara, chit că încă nu știe exact de cine. Ca șef de galerie, mă mir că domnul Simon nu a aplicat modelul ucrainean. Acolo galeriile din Kiev au înființat temutul batalion Azov.
Dar eu nu-i văd pe burtoșii îmbrăcați în negru din galeria ”M... Steaua și Dinamo”, epilați și cu gleznele goale, să meargă pe front. Nu la primul glonț tras pe Prut, ci la primul zgomot al unei tobe de eșapament, voinicii lui Simion vor fi cu bulendrele la Artand. Ei nu fac față nici măcar la un stagiu de o săptămână într-un mediu cazon în care făceau armata flăcăii de dinainte de Revoluție, darmite la ditamai războiul.
De altfel, s-a văzut apetența poporului nostru pentru luptă. Armata nu a reușit să atragă 4.000 de soldați profesioniști pentru că jumătate au picat la proba fizică. De la prea mult Tik-Tok probabil. Așa că să mulțumim lui Dumnezeu că mai sunt „fraieri” ca ucrainenii care să le pună frână rușilor, că ai noștri nu se învrednicesc la răzbel.
Rușii nu ne atacă nu pentru că avem sisteme Patriot, ci pentru că ne apără americanii, așa că ar fi trebuit să le dăm ucrainenilor toate armele disponibile. La câți Patrioți sunt în țara asta, ce contează unul sau doi mai puțini?