Săptămâna trecută, după ce în Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a fost prezentat raportul pagubelor suferite de instituțiile publice din Bihor în urma furtunii din 25 iulie, Prefectura a cerut Guvernului peste 3,3 milioane lei pentru repararea stricăciunilor.
A fost singurul lucru de care au părut interesate autoritățile. BIHOREANUL a mers, însă, mai departe de textul sec al raportului și a aflat că în spatele acestuia se află un detaliu jenant pentru instituțiile statului: deși au existat avertizări cu privire la fenomenele extreme ce urmau să se producă, mesajele de alertă au ajuns cu întârziere pe telefoanele orădenilor, când furtuna a încetat. ISU Crișana recunoaște abia acum că a avut „probleme tehnice”, iar mesajele RO-ALERT le-a difuzat de fapt, tardiv, de la București, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență...
Rutină...
La fel ca întotdeauna după ce au loc fenomene meteorologice extreme, la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, din care fac parte reprezentanții mai multor instituții cu competențe în domeniu (de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Crișana Bihor și Administrația Bazinală de Ape Crișuri până la Inspectoratul Județean de Poliție și Direcția de Sănătate Publică), trebuie prezentat un Raport-Sinteză care descrie respectivele fenomene, intervențiile pentru prevenirea/combaterea efectelor și bilanțul pagubelor înregistrate la patrimoniul instituțiilor publice din județ, deconcentrate și locale.
Conform procedurilor, Raportul-Sinteză este întocmit și prezentat de Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență, condus de șeful Sistemului de Gospodărire a Apelor Bihor, funcție ocupată în prezent de controversatul fost șef al ABA Crișuri, Dorel Dume, cunoscut mai degrabă prin grija pentru propria chivernisire decât pentru îmbunătățirea activității instituției.
Deși are un capitol distinct intitulat concluzii, documentul nu conține, însă, niciuna, deși se impunea să semnaleze disfuncționalitățile în reacțiile instituțiilor și să indice eventuale responsabilități.
... și premieră
În premieră, Raportul-Sinteză privind furtuna din 25 iulie a conținut o descriere a fenomenelor meteo făcută de specialiștii ANM, iar asta la solicitarea prefectului Dumitru Țiplea, care a cerut-o expres, în condițiile în care ele au avut caracteristici de tornadă, fără să fi fost, totuși, așa ceva.
Capitolul „Evoluția fenomenelor meteorologice” este, de altfel, chiar primul din document. Potrivit descrierii ANM, încă din noaptea de 24/25 iulie meteorologii au detectat „sisteme noroase convective”, dar „convecția (mișcarea ascendentă a aerului - n.r.) nu a fost severă”, așa încât ANM a avertizat în preziua furtunii doar că „instabilitatea atmosferică va fi pronunțată începând cu a doua parte a zilei de marți, 25 iulie, în vestul, nordul, centrul și nord-estul teritoriului”.
Pe scurt, se prognozau furtuni cu aspect de mezociclon, formate când masele de aer foarte cald se lovesc de cele mai reci sau de sol, dar semnele nu erau încă ale unui fenomen extrem și nu se putea prezice cu precizie zonele ce puteau fi afectate.
A doua zi, însă, pe 25 iulie, „sistemele convective s-au intensificat”, iar furtunile „au devenit severe, asociate cu fenomene periculoase”, de-a lungul zilei traversând întregul județ de la Vest -Sud Vest la Est - Nord Est în doar o oră (între 16:30 - 17:30).
Avertizări în serie
În acea după-amiază, „vântul a avut intensificări de scurtă durată (până în 54 km/h) în timpul averselor”, iar „viteza maximă la rafală a fost de 40 m/s (adică 144 km/h, mult peste cea preconizată anterior), înregistrată în intervalul orar 17:00 - 18:00, când a luat aspect de vijelie”.
Având în vedere creșterea frecvenței și intensității fenomenelor și faptul că dinamica și modul de manifestare al acestora puteau fi explozive, atingând valori ce impun emiterea de avertizări de vreme severă imediată - de tip nowcasting (cod portocaliu/roșu), ANM a emis în acea zi mai multe avertizări succesive.
Prima a fost, dimineața, una de cod galben „pentru perioade de instabilitate atmosferică accentuată, intensificări ale vântului (rafale de 55...70 km/h și izolat de peste 80 km/h), vijelii, frecvente descărcări electrice, vijelii puternice și ploi abundente” pentru Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, nordul Moldovei și zona de munte.
Apoi, pentru că frecvența și intensitatea fenomenelor de instabilitate a crescut și impunea „avertizări nowcasting cod roșu ce dublează avertizările cod portocaliu”, ANM a emis la ora 16:42 o avertizare de cod portocaliu pentru „fenomene periculoase nowcasting pentru intervalul 16:53-18:00”, vizând vânt „cu rafale de peste 70... 80 km/h, vijelie, grindină, descărcări electrice și averse torențiale”.
La ora 17:04 - când deja furtuna măturase Oradea - ANM a emis o nouă avertizare, cod roșu nowcasting, pentru intervalul orar 17:25-18:25, cu „vijelie puternică, rafale de peste 90...100 km/h”, grindină, descărcări electrice și averse torențiale. În fine, la ora 17:31 a mai transmis încă o avertizare nowcasting de cod portocaliu, pentru intervalul orar 17:45-18:45, cu vânt în rafale de peste 70...80 km/h, grindină, descărcări electrice și averse torențiale, iar a doua zi alte două similare.
În ograda MAI
Abia avertizarea de cod portocaliu de la 16:42, popularizată de ANM pe site-ul ei, dar și direct instituțiilor responsabile, a fost cea care a alertat ISU și care s-a transformat în mesaj RO-ALERT, destinat posesorilor de telefoane mobile de pe raza Oradiei. Cu toate acestea, alerta a ajuns pe mobile abia la ora 17:02, la 20 de minute după, când furtuna deja devastase orașul de câteva minute. De ce s-a întâmplat asta?
BIHOREANUL a cerut un răspuns ANM, care - precizând că „predictibilitatea unui fenomen meteo depinde de timpul său de viață”, iar în cazul furtunilor conective aceasta este „foarte scurtă”, precum și că atenționările meteo arată doar „potențialul de severitate”, nu certitudinea - a explicat că în cadrul Centrului Național de Prognoze Meteorologice funcționează o aplicație de emitere a mesajelor de vreme severă imediată, denumită SAM.
La acesta, arată răspunsul semnat de directorul de Prognoză, Florinela Georgescu, și de șeful CNPM, Cristian Crăciun, este conectat sistemul RO-ALERT, administrat de Ministerul Afacerilor Interne. Așadar, „cu privire la solicitarea de a arăta din ce motiv mesajul RO-ALERT privind furtuna din 25 iulie a fost transmis cetățenilor după începerea furtunii”, „furnizarea acestor informații nu face obiectul activității ANM”, ci al MAI.
CU DELAY. Primul mesaj RO-ALERT a ajuns la orădeni la ora 17:02, când furtuna trecuse, deși ANM transmisese avertizarea de tip cod portocaliu de furtuni extreme la ora 16:42, înainte să înceapă
Bihorul, prins în ofsaid
BIHOREANUL a cerut explicații și ISU Crișana Bihor, care potrivit procedurilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență (ce reglementează transmiterea mesajelor RO-ALERT) are competența transmiterii mesajelor atunci când fenomenele meteo extreme sunt prognozate pentru un singur județ, alertele telefonice fiind trimise de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), dacă avertizările ANM vizează mai multe județe.
În răspunsul transmis redacției, ISU Crișana arată că Inspectoratele județene primesc avertizările și informările ANM și apoi decid „dacă se îndeplinesc condițiile ce impun trimiterea de mesaje RO-ALERT”.
În situația concretă din 25 iulie, „în dispeceratul ISU Bihor s-a primit avertizarea ANM de cod portocaliu la ora 16:43. Imediat, s-a procedat la pregătirea mesajului RO-ALERT în vederea transmiterii către populație”, dar acest lucru n-a fost posibil din cauza unor „probleme tehnice”: „Datorită unor probleme tehnice care au afectat legăturile de transmitere a mesajelor RO-ALERT din dispeceratul ISU Bihor, acesta a solicitat IGSU transmiterea mesajului de la nivel central. Astfel, primul mesaj RO-ALERT a fost transmis cetățenilor la ora 17:01 de IGSU”.
De vină sunt rețelele
La ora 17:04 în dispeceratul ISU Bihor s-a primit avertizarea de cod roșu, iar la ora 17:32 o nouă avertizare ANM de cod portocaliu, astfel că la orele 17:07 și 17:34 de la IGSU au fost transmise noi mesaje RO-ALERT, pentru alte zone afectate din județ.
De ce, chiar și așa, fără „probleme tehnice”, între avertizările ANM și mesajele RO-ALERT au trecut minute? Pentru că, „în funcție de operatorul de telefonie mobilă, mesajele RO-ALERT ajung la populație cu diferențe semnificative de timp, de la câteva secunde la câteva minute”, a mai precizat ISU. Fără a indica nici în ce anume au constat „problemele tehnice”, nici dacă ele au fost cauzate de factorul uman sau tot de furtuna care, poate, i-a surprins și pe cei datori să nu fie luați prin surprindere...
CE ESTE RO-ALERT
Pentru salvarea vieții și protecția bunurilor
România este printre puținele state din UE care au un sistem de alertare a populației, bazat pe difuzarea de mesaje de tip Cell Broadcast, transmise tuturor utilizatorilor de telefonie mobilă dintr-o anume arie geografică, fiind implementat de MAI prin IGSU cu suportul tehnic al STS în urmă cu cinci ani.
Potrivit OUG 72/2017, sistemul „este folosit în situații în care viața și sănătatea cetățenilor sunt puse în pericol, cum ar fi fenomene meteo extreme, inundații amenințătoare, atac terorist sau alte situații care amenință grav comunitățile”, precum incidentele CBRN (chimice, biologice, radiologice și nucleare). În ultimii ani, însă, au fost transmise și pentru a semnala prezența urșilor în anumite comunități, pe arii restrânse.Departamentul pentru Situații de Urgență, care gestionează sistemul prin IGSU și Inspectoratele județene, recomandă cetățenilor să nu ignore mesajele RO-ALERT și să urmeze instrucțiunile, mai ales când se recomandă adăpostirea.
Vezi aici „RAPORTUL DE SINTEZĂ privind producerea de fenomene meteorologice periculoase din judeţul Bihor, în data de 25.07.2023”: