Decizie istorică în favoarea României în procesul Roșia Montană. Statul român a câștigat acțiunea arbitrală în care compania Gabriel Resources cerea despăgubiri de aproximativ 6,7 miliarde de dolari.
Hotărârea a fost luată de Curtea de Arbitraj Internaţională a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID), de la Washington, și a fost comunicată vineri seară Guvernului României.
„Potrivit Hotărârii Tribunalului Arbitral, România primește câștig de cauză la acuzațiile adresate de Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey). Mai mult, reclamanții sunt obligați să ramburseze României cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj. În următoarele 20 de zile urmează să fie publicată motivarea deciziei ICSID”, se arată într-un comunicat al Guvernului.
Decizia a fost primită cu entuziasm și surpriză, după săptămâni întregi în care din partea politicienilor au fost transmise semnale cum că România ar putea să piardă procesul și să fie obligată la penalități uriașe.
"Ne-am luptat pentru România pentru că era nedrept ca fiecare salariat și pensionar al acestei țări să fie penalizat pentru greșelile unor oameni politici care au acționat împotriva intereselor României. Mulțumesc echipei de avocați care a reprezentat România cu profesionalism, cinste și onoare! Românii nu trebuie să sufere din cauza deciziilor unor premieri care au pus interesele personale mai presus decât interesele naționale", a afirmat premierul Marcel Ciolacu, citat în document.
Informarea reiterează că acțiunea arbitrală internațională împotriva României a fost inițiată în anul 2015 de către doi investitori străini - Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) - și a fost întemeiată pe Acordurile cu privire la promovarea și garantarea reciprocă a investițiilor încheiate de România cu Guvernul Canadei (ratificat prin Legea nr.356/2009) și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (ratificat prin Legea nr.109/1995).
Daune de 30 de milioane de lei
HotNews.ro notează că decizia stabilește inclusiv o serie de daune pe care compania Gabriel Resources va trebui să le plătească României, sume de bani care țin de cheltuielile de judecată. În total este vorba de circa 1,1 milioane de euro, 30,3 milioane de lei și 0,928 milioane de dolari.
Totodată, conform deciziei, Gabriel Resources trebuie să mai plătească circa 1,4 milioane de dolari pentru costurile procesului de arbitraj.
Agenția de știri Mediafax precizează că procesul a fost câștigat de către consorțiul de firme de avocatură format din LALIVE - Geneva și casa de avocatură locală LDDP - Leaua Damcali Deaconu Păunescu.
„Avocatul Crenguța Leaua are o experiență vastă în arbitraje internaționale, până acum câștigând împreună cu LALIVE 5 procese de arbitraj pentru România la Curțile de Arbitraj Internaționale”, scrie Mediafax.
Decizia, încă la secret, poate fi atacată
După publicarea dispozitivului deciziei, părților li se va înmâna și hotărârea în sine, care este însă sub secret timp de 20 de zile. În acest interval, oricare dintre părți trebuie să comunice dacă are vreo obiecție asupra conținutului integral al deciziei.
Comunicatul Guvernului subliniază în comunicatul transmis presei că „România dorește publicarea integrală a hotărârii arbitrale. Prin urmare, dacă tribunalul arbitral va redacta hotărârea arbitrală fără a face trimitere la informațiile confidențiale aflate în posesia sa, atunci hotărârea arbitrală va deveni publică în întregime și se va publica pe site-ul Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (https://icsid.worldbank.org)”.
Cu toate că decizia este considerată definitivă și executorie, există totuși o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată în termen de 4 luni.
„După ce expiră cele 20 de zile, începe un nou interval de 4 luni în care statul ar avea dreptul să invoce vreun motiv de contestare a deciziei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, citat de HotNews.
Roșia Montană în noiembrie 2011. Foto: Inquam Photos / Ovidiu Dumitru Matiu
„Am scăpat țara de un mare necaz, care însemna miliarde de euro posibil de dat către cei care ne-au acționat în instanța de arbitraj. Mă bucur foarte mult și felicit echipa noastră de juriști și avocații care ne-au apărat. Avem de încasat, da, este o sumă modică, 30 de milioane de lei, dar sunt bani pe care trebuie să îi recuperăm. (...) Sunt patru luni de zile la dispoziție în care decizia poate fi atacată”, a declarat la Digi24 ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Poziția Gabriel Resources
De cealaltă parte, reprezentanții companiei Gabriel Resources s-au arătat nemulțumiți de verdict și au anunțat că decizia va fi analizată de avocați și este posibil să fie atacată.
Între altele, Gabriel Resources a arătat că decizia tribunalului s-a luat cu o majoritate de 2 la 1, iar președinta companiei, Anna El-Erian, a calificat decizia ca fiind „profund eronată”.
„Compania este în complet dezacord cu decizia majorității, care este în totalitate incompatibilă cu orice evaluare obiectivă a probelor prezentate în acest caz, așa cum demonstrează opinia disidentă convingătoare a unuia dintre arbitri. Compania analizează decizia Tribunalului împreună cu consilierii săi juridici pentru a-și evalua opțiunile, inclusiv pentru a contesta decizia prin procesul de anulare prevăzut de Convenția ICSID”, se arată în comunicatul Gabriel Resources.
Istoria unui proces complicat
Roşia Montană a fost cel mai activ centru minier al Munţilor Apuseni. Exploatarea minieră a împărţit comunitatea locală în două, încă din 1990, când compania canadiană Gabriel Resources s-a instalat în comună cu scopul de a extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de argint, distrugând patru munţi masivi, inclusiv cu majoritatea rămăşiţelor romane. O parte din locuitorii satului apără această comoară, în timp ce alţii cred că doar extracţia ar salva zona, potrivit HotNews.
Digi24 amintește că, în 2013, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă și au protestat timp de trei săptămâni față de exploatarea aurului de la Roșia Montană, care ar fi distrus zona.
În mai multe orașe din țară, inclusiv în Oradea (video jos), dar și în străinătate, s-au organizat acțiuni de protest față de proiectul legislativ adoptat de Guvernul Ponta, care a fost trimis, atunci, la Parlament în vederea exploatării aurului la Roșia Montană.
Protestele de stradă ale românilor au făcut ca proiectul să fie blocat, fapt care a și dus la proces.
Conform Gabriel Resources, din zăcământul de la Roşia Montană s-ar putea extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Valoarea acestora era, în 2013, estimată la peste 16 miliarde de dolari.
Controversată este, însă, modalitatea de extragere a metalelor preţioase - cu ajutorul cianurilor. Organizaţiile ecologiste au susţinut că procedeul este dăunător pentru mediu, dar şi pentru locuitorii din zonă. În plus, acestea au atras atenţia că extinderea minei va distruge o parte a vechilor galerii romane, dar şi patru vârfuri montane, scrie Digi24.ro.
Roșia Montană, politicienii și UNESCO
Pe de altă parte, în 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră.
Presa centrală amintește că România a depus dosarul Roșia Montană la UNESCO pe 4 ianuarie 2017, în ultima zi a guvernului Dacian Cioloș. Dosarul a fost pregătit de fosta ministră a Culturii, Corina Șuteu, iar Guvernul PSD condus de Mihai Tudose, care i-a urmat lui Cioloș, a dorit retragerea dosarului.
Existența procesului i-a făcut, însă, pe politicieni să se opună clasării sitului Roşia Montană. Potrivit unor surse citate la vremea respectivă de G4Media.ro, atât premierul Florin Cîțu, cât și liderul PNL Ludovic Orban ar fi pledat în coaliția de atunci (PNL-USR) pentru retragerea dosarului Roșia Montană de la UNESCO, pe motiv că statul ar risca să piardă procesul de arbitraj cu Gabriel Resources.
Inclusiv în ultima perioadă, în spațiul public tema a fost dezbătută intens, politicienii puterii inducând ideea că țara noastră ar avea șanse minime de câștig în acest proces din cauza clasării, iar cei ai opoziției taxând declarațiile.
Fostul premier, Dacian Cioloș, a punctat aspectul pe Facebook.
„Roșia Montană rămîne în patrimoniul mondial UNESCO iar statul român nu plătește nici o despăgubire. Sper că cei care m-au acuzat în ultimii ani să înțeleagă că patrimoniul național cu valoare mondială nu se vinde și că este datoria noastră să îl protejăm onest, până la capăt. Premierul Ciolacu va trebui să explice in zilele următoare, de ce a ieșit cu declarații alarmante, anunțând pierderea iminentă a procesului de către Romania, lucru care a dus la creșterea acțiunilor companiei Gabriel Resources la Bursă? În interesul cui au fost aceste declarații iresponsabile? Pentru că în interesul României și a demnității noastre nu au fost în niciun caz!”, a scris în noaptea de vineri spre sâmbătă pe pagina sa de Facebook fostul premier Dacian Cioloş.
Statul s-a antepronunțat, acțiunile Gabriel Resources au „explodat”
De altfel, într-o analiză publicată sâmbătă dimineață pe această temă, HotNews dezbate pe larg felul în care s-a antepronunțat Guvernul României în cazul Roșia Montană.
„În urma declarațiilor pe care mai mulți oficiali ai Guvernului, în frunte cu premierul Marcel Ciolacu, le-au oferit presei, prețul acțiunilor Gabriel Resources s-au dublat pe bursă”, subliniază HotNews.ro.
„De pe 31 ianuarie și până pe 7 martie, când acțiunile au fost oprite de la tranzacționare, Gabriel Resources a câștigat pe bursa de la Toronto nefăcând nimic, doar profitând de declarațiile politicienilor români. Pe 31 ianuarie, valoarea unei acțiuni era 0,45 dolari canadieni. Până pe 7 martie au tot crescut până la 0,87 dolari canadieni, valoarea de piață a companiei ajungând la 897,64 milioane dolari canadieni (aprox. 663 milioane dolari americani)”, scrie HotNews.ro.
Sursa citată a arătat încă din luna februarie că este total neobișnuit ca reprezentanți ai Guvernului să anticipeze că statul va pierde un proces, înainte ca tribunalul să pronunțe sentința, și că va trebui să plătească daune de miliarde de dolari către o companie privată.