Răsturnare spectaculoasă de situație la Tribunalul Bihor în dosarul „El Matador”. Instanța i-a achitat pe toți cei cinci bărbați acuzați de DIICOT că au pus la cale primul laborator de extracție a cocainei din România, improvizat într-o cabană din Zece Hotare (comuna Șuncuiuș). Deși prezentați inițial drept traficanți de talie internațională - și chiar condamnați la primul proces la pedepse de până la 10 ani de detenție -, inculpații au scăpat acum de acuzațiile de trafic intern și internațional de droguri de mare risc, pe motiv că... faptele nu există ori nu sunt prevăzute de legea penală.
Verdictul a fost pronunţat joi de Tribunalul Bihor care i-a găsit vinovați pe cei cinci bărbați doar pentru constituirea unui grup infracțional organizat. Stiven Daniel Salazar Ladino a primit 2 ani de închisoare, în timp ce Mihai Pallares Araque (fost Strelciuc, zis „Miță”), Emilian Dorel Silaghi („Sisi”) și Marin Ospitia Orlando („Paco”) au fost condamnați la câte 3 ani de detenție.
Singurul care a încasat o pedeapsă mai grea este israelianul Shimon Simon Selouk. Acesta a primit 3 ani pentru grupul infracțional și alți 2 ani pentru pornografie infantilă - acuzație rezultată după ce anchetatorii au găsit asupra lui un stick cu imagini explicite cu minori. Prin contopire, Selouk are de executat 3 ani și 8 luni de închisoare.
Laboratorul din cabană
Dosarul a pornit în vara anului 2022, în urma unei anchete DIICOT declanșate pe baza informațiilor furnizate de un traficant de droguri care colabora cu procurorii, după cum a dezvăluit deja BIHOREANUL. Cercetările pornite în surdină au arătat că grupul a fost constituit de orădeanul Emilian Silaghi („Sisi”, în foto) şi un amic de-al său, Mihai Strelciuc („Miță”), stabilit în Columbia și devenit, după căsătorie, Mihai Pallares Araque, care l-au atras în operaţiune şi pe israelianul Shimon Simon Selouk, despre care anchetatorii susțineau că finanțase activitatea grupului.
Procurorii au arătat că Strelciuc procurase 18 kilograme de cafea impregnată cu cocaină și îi "angajase" pe columbienii Marin Ospitia Orlando („Paco”) și Stiven Daniel Salazar Ladino. Cei doi aveau rolul de „chimiști” - să extragă și să purifice drogul. Din cele 18 kilograme de cafea urmau să fie obținute, potrivit acuzării, aproximativ 5 kilograme de cocaină pură.
După sosirea columbienilor în Europa, grupul a ajuns la Oradea, iar apoi s-a retras într-o cabană izolată din satul Zece Hotare, comuna Șuncuiuș. Acolo, bucătăria casei a fost transformată într-un laborator improvizat, dotat cu recipiente, bidoane și substanțe chimice destinate separării drogului.
Pe 10 iulie 2022, procurorii DIICOT și polițiștii Antidrog au descins la cabană. Anchetatorii au ridicat atunci 148 de grame de cocaină maronie necristalizată, un amestec de cocaină și cafea de aproximativ 5 kilograme, procaină și diverse substanțe chimice, valoarea totală fiind estimată la acea vreme la circa 200.000 de euro.
La judecată
În noiembrie 2022, cei cinci au fost trimiși în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat și trafic intern și internațional de droguri de mare risc, iar în cazul lui Shimon Simon Selouk, anchetatorii au reținut și acuzația de pornografie infantilă. Asupra acestuia fusese găsit un stick de memorie pe care anchetatorii au identificat 20 de fotografii cu conținut explicit în care apăreau fetițe cu vârste între 8 și 10 ani, precum și 16 fișiere cu materiale pornografice cu minori.
Pe 8 ianuarie 2025, Tribunalul Bihor a pronunțat prima sentință: Shimon Simon Selouk a fost condamnat la 10 ani și 4 luni de închisoare, Mihai Pallares Araque la 10 ani, iar Emilian Silaghi și Marin Ospitia Orlando la câte 9 ani și 8 luni. Stiven Daniel Salazar Ladino primise 6 ani, 7 luni și 10 zile de închisoare.
Verdictul nu era însă definitiv. Inculpații l-au atacat, procesul fiind reluat la Curtea de Apel Oradea.
De la capăt
Câteva luni mai târziu, în mai 2025, Curtea de Apel Oradea a desființat hotărârea și a trimis cauza spre rejudecare. Motivul? Curtea a constatat că prima instanță a încălcat drepturi fundamentale ale inculpaților, refuzând să analizeze probe-cheie, inclusiv să stabilească exact cantitatea și concentrația drogurilor introduse în România. Această măsurare era esențială atât pentru dovedirea acuzațiilor, cât și pentru stabilirea pedepselor. „De asemenea, era esențial să se stabilească dacă cocaina identificată provenea din cafeaua transportată”, se arăta în decizia instanței de apel.
Judecătorii Curții au reproșat că raportul tehnic inițial, realizat în timpul anchetei, confirma doar prezența cocainei, fără să precizeze cantitatea exactă. Deși inculpații au contestat raportul și au cerut o expertiză riguroasă, Tribunalul Bihor le-a respins solicitarea. Or, această expertiză era crucială, deoarece doar astfel se putea demonstra concret ce cantitate și ce concentrație aveau drogurile traficate, anchetatorii fiind obligați să vină cu dovezi precise, nu cu „acuzații aproximative”, au arătat judecătorii.
Prin refuzul de a administra aceste probe, Tribunalul Bihor le-a încălcat inculpaților dreptul la apărare și la un proces echitabil, alături de principii fundamentale precum nemijlocirea și contradictorialitatea. Drept urmare, Curtea de Apel Oradea a anulat sentința inițială și a dispus reluarea procesului de la zero, cu efectuarea expertizei tehnice ignorate inițial.
Procesul continuă
Aşa a ajuns dosarul "El Matador" din nou pe rolul Tribunalului Bihor, unde instanţa i-a reaudiat pe toţi inculpaţii şi a dispus efectuarea expertizei cerute, iar în final, joi, a decis să-i achite pe toţi cei cinci inculpaţi pentru traficul intern și internațional de droguri de mare risc. Pentru acuzația de trafic internațional, achitarea s-a dispus pe motiv că „fapta nu există”, iar pentru traficul intern, pe temeiul că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
Din pedepsele aplicate, instanța a dedus perioadele petrecute de inculpați în arest preventiv și la domiciliu, între iulie 2022 și primăvara anului 2025. În cazul columbianului Salazar Ladino, perioada de privare de libertate executată depășește deja pedeapsa de 2 ani stabilită acum de judecător. Ceilalți inculpați mai au de executat câteva luni.
Motivarea sentinței nu a fost făcută publică, însă soluţia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile.