Experimentul Primăriei Oradea din cartierul Prima din Nufărul, unde țarcurile de deșeuri au devenit high-tech, iar locatarii au primit saci cu coduri unice pentru colectarea deșeurilor în patru fracții, sistem care permitea ca fiecare apartament să fie taxat în funcție de volumul de deșeuri generat, nu va fi replicat în oraș.
Chiar dacă utilizarea unor saci unici poate fi o soluție de viitor, Primăria nu va încuraja taxarea la volum, ci pe cea la kilogram.
Pare cert însă că și anul viitor orădenii care stau la blocuri vor plăti salubritatea în funcție de numărul de persoane dintr-un apartament, așa cum achită și în prezent.
Sacii galbeni, majoritari
Într-o conferință de presă susținută joi, directoarea adjunctă a Direcției Tehnice din Primăria Oradea, Adina Popa, a prezentat concluziile programului-pilot desfășurat între lunile martie și iunie la Asociația Cartier Prima Nufărul, unde locatarii din cele 545 de apartamente au primit saci de patru feluri (verzi pentru sticle, galbeni pentru deșeurile din plastic, metal, hârtie și carton, maro pentru cele biodegradabile, negre pentru reziduale), iar fiecare sac era personalizat cu un cod aferent unui apartament, cod care, odată scanat, oferea și accesul în țarcul de gunoi. Așadar, sistemul bazat pe inteligență artificială înregistra locuința din care s-au aruncat gunoaiele și tipul lor, astfel putând fi estimat volumul de deșeuri generat de fiecare apartament.
Potrivit lui Popa, în cele trei luni de proiect, s-au aruncat 15.900 de saci, cu un volum total de deșeuri de 635,51 mc, din care 36,97% au fost sacii de reciclabile, 30% au fost sacii biodegradabili, 25,89% cei reziduali, iar 7% cei pentru sticle.
72% dintre locatari, nemulțumiți
După ce au fost convertite în tone, pentru că așa se „măsoară” deșeurile care se aruncă la groapa de gunoi și așa se calculează și dacă Oradea a redus sau nu cantitatea de deșeuri de la an la an, după cum prevede legea, gunoaiele din Nufărul au altă configurație: 32% au reprezentat cele reziduale, câte 30% cele biodegradabile și cele reciclabile, iar 8% cele din sticlă.
O observație făcută de reprezentanții Primăriei este că orădenii au aruncat sacii maro și negri chiar dacă nu au fost plini. Astfel, un sac cu un volum de 50 de litri putea avea, de pildă, doar 500 de grame de deșeuri, pentru că oamenii nu au stat cu gunoaiele reziduale sau biodegradabile în casă. „Un punct slab al proiectului este că cetățenii nu au utilizat sacii la capacitatea maximă și numărul de saci alocați pe apartament. De exemplu, pe rezidual și biodegradabil, sacii au fost dimensionați la un volum mai mare și nu au putut fi păstrați în apartament. Erau suficienți saci la un sfert (n.r. din volum) sau pe jumătate”, a explicat Popa.
Chiar dacă locatarii din Prima au plătit în continuare un preț fix pe persoană pentru serviciul de salubritate, Primăria a simulat și costurile pe care le-ar fi avut în acest sistem, și care au oscilat între 5 lei și 100 lei pe persoană, tocmai pentru că sacii au fost aruncați mai mult goi decât plini, dar a fost înregistrat volumul lor complet.
Proiectul pilot a mai scos la iveală și alte probleme: oamenii intrau în țarc cu un sac scanat și cu alți saci plini cu gunoaie, dar fără coduri, așadar „fentau” sistemul, lăsau sacii cu gunoaie în jurul țarcurilor. La finalul perioadei de testare, Primăria a aplicat și un chestionar, însă doar 40 de orădeni au răspuns, așa că rezultatele nu sunt neapărat relevante. Totuși, dintre aceștia, 72% s-au declarat nemulțumiți de această manieră de colectare a deșeurilor.
Plătești cât arunci sau nu chiar
În acest context, Primăria caută alte soluții pentru stimularea colectării separate a deșeurilor la blocurile din oraș. Orădenii ar putea să aibă în continuare saci cu coduri unice, însă pe care să îi arunce în așa-numitele insule ecologice digitale pe care municipalitatea vrea să le cumpere cu bani din PNRR. Închise ermetic și dotate cu cântare, acestea ar putea fi o oglindă fidelă a cantității de deșeuri generate în fiecare locuință. „Dacă vom vedea că acest sistem funcționează, treptat urmează să fie replicat la zona de blocuri”, a declarat Popa.
Va mai dura, însă, până când în oraș vor ajunge cele 275 de insule finanțate prin PNRR și care oricum vor fi puține, în comparație cu cele aproape 900 de țarcuri din oraș. Așadar, pare fără dubiu că orădenii de la blocuri nu vor putea fi taxați pentru deșeurile generate nici anul viitor, ci vor plăti tot un tarif fix pe persoană, spre deosebire de cei care stau la case și care plătesc în funcție de volumul pubelelor și frecvența cu care le scot în stradă, pentru a fi golite.
Popa a precizat totuși că, în viitor, și orădenii de la blocuri vor trebui taxați în funcție de câte deșeuri generează, principiul „plătești cât arunci” fiind o obligație prevăzută de legislația în vigoare.
Țarcurile, fără administratori
Pe de altă parte, în aceeași conferință de presă, șefii Direcției Tehnice au anunțat că iau în calcul să predea activitatea de întreținere și administrare a țarcurilor de gunoi din oraș către operatorul de salubritate RER Vest.
Până acum, acestea erau reparate și administrare de o firmă, Arikan Serv, dar contractul Primăriei cu societatea a expirat și nu a mai fost înnoit. Municipalitatea caută o firmă care să repare cele circa 60 de țarcuri defecte din oraș, dar și o modalitate prin care, pe viitor, să le „transfere” în grija RER, contra cost.