Situația meteo critică a făcut ca reuniunea de miercuri a Colegiului Prefectural Bihor să fie rezervată integral acestei probleme, iar rapoartele prezentate au fost de-a dreptul îngrijorătoare. Într-o intervenție video, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie a avertizat că seceta pedologică va caracteriza și următorul an agricol, iar reprezentantul ABA Crișuri spune că în județ „există acumulări care efectiv nu au apă în ele”.
Pagubele în agricultură sunt de peste 1 miliard de lei, a arătat și prefectul Dumitru Țiplea, precizând că Bihorul raportează de decenii întregi necesitatea desecărilor când, de fapt, are nevoie de irigații.
„Extremă și de lungă durată”
„Anul 2022 este pe primul loc, ca anul cel mai secetos de când se fac măsurători”, a spus directorul general al ANM, Elena Mateescu, în intervenția sa video, insistând că seceta pedologică (din sol) s-a instalat încă din toamna anului trecut, fiind „extremă și de lungă durată, în accentuare și extindere de la o lună la alta”.
Potrivit reprezentantei ANM, „prognozele nu ne arată un semnal de estompare a deficitului de apă”, astfel că fenomenul de secetă pedologică va afecta și noul an agricol, care începe de la 1 septembrie.
Maximum 50% din precipitațiile obișnuite
Dorel Dume, fost director al Administrației Bazinale de Apă Crișuri, acum șef al Sistemului de Gospodărire a Apelor Oradea, a arătat că în perioada mai - iulie 2022 valorile debitelor medii lunare au fost mult sub mediile lunare multianuale, fiind la 10%-50% din valorile acestora, cantitatea de precipitații a fost distribuită neuniform, iar cantitățile medii de precipitații la cel mult jumătate din media lunară multianuală.
De pildă, la Stația Hidrometrică Oradea, în luna mai a acestui an s-au înregistrat 25 litri de precipitații (față de 80 litri media lunară multianuală), în iunie 20 de litri (față de 100 litri media lunară multianuală), iar în iulie tot 20 de litri (față de 80 litri media lunară multianuală).
„Din totalul de 53 de stații hidrologice aferente bazinelor hidrografice Ier, Barcău, Crișul Repede și Crișul Negru, la 14 stații s-a înregistrat debitul minim istoric, la 18 stații s-a înregistrat fenomenul de secare, iar la o stație fenomenul de băltire”, arată raportul șefului SGA Oradea.
Dume (foto jos) a mai spus că acumulările de apă din bazinul Crișuri aveau în primăvară o rezervă de apă de 170 milioane metri cubi, aceasta scăzând în iunie la 150 milioane, iar în iulie la 140 milioane, așadar cu 30 milioane metri cubi în doar două luni, această cantitate reprezentând circa jumătate din capacitatea acumulării de la Tileagd.
Restricții în folosirea apei
Dume a prezentat și informații despre așa-numita aplicare a planului de restricții în folosirea apei în perioadele deficitare. Conform acestora, ABA Crișuri a cerut tuturor comunelor și orașelor din județ, precum și operatorilor serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare, să comunice situațiile critice în asigurarea necesarului de apă pentru populație.
Din rapoartele primite în perioada 30 iunie - 12 august a reieșit că sunt afectate localități din orașul Săcueni și comunele Tarcea și Cherechiu (unde operator este SC Apă Canal Nord Vest), Drăgești (Compania de Apă Oradea), Săcădat (primăria comunală), Vadu Crișului (Apă Canal Vadu Crișului) și Remetea (Remapa SRL).
Pe de altă parte, reprezentantul ABA Crișuri a arătat că în diferite perioade din luna iulie, pe râul Barcău au fost aplicate restricții în asigurarea apei pentru o stație de potabilizare a OMV Petrom de la Suplacu de Barcău, la un cultivator de cereale și un pomicultor din Chișlaz, la un piscicultor din Popești și la un alt cultivator de cereale din Tăuteu.
Pagube de 1 miliard în agricultura județului
Reprezentanta unei alte instituții, Lenuța Ardelean, de la Direcția Agricolă Bihor, a prezentat la rându-i efectele secetei pedologice asupra agriculturii din județ, arătând că fermierii au raportat până acum afectarea producției de pe o suprafață de 49.029 hectare, cultivate cu grâu, orz, orzoaică, ovăz, porumb, floarea soarelui, cartofi, mere, pere, piersici, caise, cireșe, prune, struguri și rapiță.
De fapt, a intervenit prefectul Dumitru Țiplea (foto jos), suprafața afectată a depășit deja 50.000 hectare, iar valoarea pagubelor înregistrate până acum este de aproape 1 miliard de lei.
Nu desecări, ci irigații!
„Zeci de ani, Bihorul a raportat necesități de desecare pentru o suprafață de 265.000 hectare deși, de fapt, necesitățile sunt pentru irigare. Sucursala ANIF (n.r. - Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare) are 2.985 kilometri de canale care sunt alimentate doar iarna, iar primăvara se golesc. Nu înțeleg care e logica, pentru că vara este nevoie de apă pentru irigații”, a spus prefectul.
Țiplea a informat Colegiul Prefectural că, având în vedere această situație, a cerut informații mai multor instituții, de la sucursala ANIF și ABA Crișuri până la APM și Direcția Agricolă, în baza cărora a redactat un material prin care solicită Ministerului Agriculturii să includă în programul național de irigații nu doar Câmpia Bărăganului, ci și Câmpia de Vest, adică și județul Bihor.
Propunerile autorităților din Bihor pentru creșterea suprafețelor irigate din județ: