Termenul limită pentru plata din fonduri comunitare a cheltuielilor pentru proiectele pornite de Primăria Oradea și de Consiliul Județean Bihor este 31 decembrie. Ulterior, toate plățile vor rămâne în sarcina contribuabililor.
„Nu putem aștepta după rambursările UE, care vin greoi. Până la sfârșitul anului vom plăti toate lucrările eligibile din bugetul local, urmând să ne decontăm ulterior cu finanțatorul european. Altfel, riscăm să pierdem acești bani”, spune primarul Florin Birta. Miza este de circa 70 milioane euro, bani pe care Primăria, însă, îi împrumută!
Verificări în valuri
Pe orice proiecte finanțate cu fonduri comunitare, adunate de la contribuabilii europeni, controalele se fac la sânge, ca să se prevină fraudele. Prețul este, însă, lentoarea cu care se derulează, de la aprobare până la decontare.
„Constructorul face lucrările până la o fază determinată, dirigintele de șantier le verifică, după care întocmește un raport privind execuția, cu documente justificative. Primăria reia de la capăt verificările, face plățile în maximum 30 de zile, după care cere finanțatorului european rambursarea sumelor, anexând toate actele necesare. Acestea sunt verificate din nou și abia la sfârșit are loc decontarea efectivă a banilor europeni către municipalitate”, descrie mecanismul directorul adjunct al Direcției Management Proiecte cu Finanțare Internațională din cadrul Primăriei Oradea, Ovidiu Guler (foto).
Dezavantajele decontării
Urmarea este că, între executarea unei lucrări și achitarea ei, se scurg luni întregi. „Dacă atunci când lucrezi pentru un beneficiar privat poți să faci o situație de lucrări de 20-30 de pagini în 2-3 zile, atunci când lucrezi într-un proiect european, la o investiție de aceeași valoare, dar pentru un beneficiar autoritate publică, ai nevoie de o documentație de sute de pagini, a cărei completare cu acte poate dura și două luni”, explică un constructor.
Ca să facă față birocrației, firmele angajează oameni specializați în întocmirea documentațiilor. „Dacă nu vrei să dai faliment, trebuie să ai specialiști în așa ceva. Spre exemplu, dacă te-ai angajat la o lucrare mare, cum ar fi o centură pentru CJ Bihor în Zona Metropolitană Oradea, trebuie să ai 5-6 oameni dedicați acestei sarcini”, spune constructorul.
În plus, aflate la sfârșitul actualului ciclu de finanțare europeană 2014-2020, cu păsuire până la finalul lui 2023, autoritățile de management din toată țara - adică organismele care monitorizează la nivel național proiectele cu fonduri UE - sunt inundate cu cereri de rambursare, ceea ce înseamnă că documentele trimise de autoritățile locale sunt procesate lent, iar acestea primesc târziu banii destinați constructorilor. Iar ceasul ticăie, pentru că până la finele anului au rămas mai puțin de 3 luni...
Greu de plătit
Săptămâna trecută, diferențele între gradul de realizare a lucrărilor din Oradea și cel de decontare a lor cu fonduri UE varia între 10% și 60%. „Cele mai mari sume rămase de plătit pe un proiect, cam 65 milioane lei, le avem la terminalul intermodal rutier-feroviar din Episcopia Bihor. Aici, realizarea lucrărilor a ajuns la 75%, dar plățile abia dacă sunt la 15%”, exemplifică directorul adjunct Guler.
Situațiile de acest fel sunt multe. Diferențe mari între ce s-a executat și ce s-a decontat se înregistrează și la etapa III de reabilitare a rețelelor de termoficare (proiect realizat în proporție de 90%, pentru care municipalitatea încă mai are de plătit 35 de milioane lei), reabilitarea termică a Spitalului Județean (realizat 60%, unde mai sunt de plată 17 milioane lei) și modernizarea Pieței Cetate (realizat 35%, mai trebuie decontați 19 milioane lei).
Pentru proiectele pasajelor subterane, pentru cel al parcării din Centrul Civic și al viitoarei bretele ocolitoare din zona străzilor Evreilor Deportați - Costaforu, municipalitatea are de plătit 145 milioane lei până la finele anului. „Sumele sunt foarte mari, raportat la termenul extrem de strâns”, spune Guler.
Dezvoltare pe credit
Săptămâna trecută, conducerea Primăriei orădene a făcut calcule. „Pe de o parte avem sume de 57 milioane lei, plătite constructorilor și furnizorilor pentru care am depus deja cereri de rambursare. Pe de altă parte, avem 163 milioane lei, tot plătiți, pentru care urmează să depunem cererile de finanțare”, spune primarul Florin Birta.
Cum decontările decurg greoi, nevoia de finanțare din bani locali este uriașă. „Avem nevoie de 350 milioane lei pentru a face plăți până în 31 decembrie în contul proiectelor europene. Trebuie să facem efortul de a le plăti, pentru că lucrările eligibile pe care nu le achităm până la sfârșitul anului nu vor mai putea fi decontate ulterior din fonduri europene”, zice Birta.
În goana după bani, municipalitatea vrea să acopere din credite deficitul ce echivalează cu 70 milioane euro. „Având în vedere experiența finalului ciclului bugetar european precedent, din 2016, când decontările au venit tot greu, anul acesta orașul a contractat trei linii de credit de câte 100 milioane lei fiecare. Vom folosi acești bani pentru a plăti întâi lucrările eligibile pe fonduri europene, urmând să decontăm sumele, iar cofinanțarea bugetului local o vom acoperi anul viitor”, explică directorul economic al Primăriei, Eduard Florea (foto).
Presiune pe buget
Situația este valabilă, la fel ca în întreaga țară, și pentru Consiliul Județean Bihor. Președintele Ilie Bolojan (foto) a declarat săptămâna trecută că „lucrările executate, dar neplătite, sunt în valoare de zeci de milioane de euro”. Potrivit șefului CJ, „suma exactă este greu de apreciat pentru că cifrele sunt mereu în mișcare, în funcție de plățile și decontările făcute”.
Săptămâna trecută, bugetul județului a fost rectificat pentru a cincea oară în ultimele trei luni, tocmai pentru a redistribui lichiditățile disponibile către proiectele cu finanțare europeană. În plus, pentru a acoperi diferența, și CJ Bihor și-a asigurat încă din august o linie de credit de 150 milioane lei din care, la nevoie, poate face trageri.
Situația e presantă fiindcă Ministerul Transporturilor, prin care se fac decontările pe proiectele de infrastructură ale CJ, are fondurile epuizate și a sistat plățile, în așteptarea unei rectificări bugetare. Norocul administrației județene este că Ministerul Educației i-a virat 38 de milioane lei din cei 61,5 milioane lei care urmează să-i fie decontați aferent lucrărilor executate la Campusul pentru învățământ dual din strada Ceyrat. Imediat ce-i va încasa, CJ Bihor va plăti constructorii care lucrează la modernizarea Aeroportului și pe cei care fac centurile Oșorhei, Nojorid și Sântandrei.
Europa îți dă, dar nu îți bagă instantaneu în traistă. Iar până vin banii din fondurile comunitare, bihorenii trebuie să se descurce cum pot...
FOAME DE BANI
La anul, cresc taxele!
Pentru a face față efortului financiar pe care îl implică proiectele cu fonduri UE, Primăria Oradea strânge șurubul. Ca să adune mai repede bani în bugetul propriu, municipalitatea a decis, încă din primăvară, să-i scutească de penalități pe toți cei circa 3.000 de orădeni care nu și-au plătit impozitele la timp și le achită până în noiembrie, concomitent dublând la peste 12.400 numărul somațiilor de plată transmise restanțierilor.
Pentru ca bugetul local să nu fie subțiat de inflație, tot în primăvară Consiliul Local a aprobat majorarea cu 7% a impozitelor pe anul viitor, iar săptămâna trecută Primăria a pus în dezbatere publică proiectul fiscalității pe 2024, ce prevede indexarea cu procente de peste 10% a unor tarife. Spre exemplu, prețul unui bilet la ștrandul Ioșia ar putea crește de la 22 lei la 24 lei, pentru Aquaparkul Nymphaea de la 82 lei la 90 lei, iar concesionarea unui loc de veci în cimitirul municipal pe 20 de ani s-ar putea scumpi de la 2.640 lei la 3.000 lei. Doar veniturile orădenilor bat pasul pe loc...