Pe 7 februarie, Tribunalul Bihor a validat acordurile de recunoaştere semnate de trei dintre cele patru angajate ale Inspectoratului Teritorial de Muncă Bihor băgate în anchetă, astă-toamnă, de procurorii DNA.
Hotărârile judecătoreşti, consultate de BIHOREANUL, dezvăluie detalii despre tupeul incredibil al funcţionarelor, care negociau cu obrăznicie „taxe de protecţie” de la afacerişti, pentru a-i ierta de amenzi, admițând în faţa procurorilor că în instituţie şpaga era la ordinea zilei...
Şpagă în echipă
Procurorii DNA Oradea şi poliţiştii DGA Bihor au descins pe 17 octombrie la sediul ITM Bihor, instituţie menită să verifice dacă angajatorii respectă prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Anchetatorii aveau treabă cu inspectoarele Natalia Floruţa și Aurica Buhaş, ambele de la Serviciul Control Relaţii de Muncă, prinse în flagrant, în acea zi, cu 2.000 lei luaţi de la patronul unei firme orădene.
Acţiunea a fost realizată chiar în sediul ITM, unde cele două funcţionare îl chemaseră pe omul de afaceri pentru finalizarea actului de control. În aceeaşi zi, procurorii au ridicat mai multe documente, iar cele două au fost reţinute pentru 24 de ore.
Pedepse suspendate
În timpul cercetărilor care au urmat, Buhaş a acceptat să colaboreze cu anchetatorii, oferindu-le mărturii şi despre şpăgile încasate de o altă colegă, Daniela Hriscu, şefa Biroului control muncă nedeclarată, iar aceasta din urmă a denunţat-o, la rându-i, pe directoarea adjunctă Nadia Racz, cea care avea în subordine atât Serviciul Control Relaţii de Muncă, cât și Biroul control muncă nedeclarată.
Femeile cereau mită pentru a da avertismente în loc de amenzi, în cazul unor nereguli găsite la firmele controlate, au arătat procurorii într-un comunicat transmis pe 20 octombrie, când au dezvăluit că au reţinut-o pentru 24 ore şi pe Nadia Racz. După ce Buhaş, Floruţa şi Racz au fost eliberate, atât ele, cât şi Daniela Hriscu au fost plasate sub control judiciar, cu interdicţia de a desfăşura activităţi de control.
În final, pe 7 decembrie, Buhaş, Floruţa şi Hriscu au semnat acorduri de recunoaştere a vinovăției, validate două luni mai târziu de Tribunalul Bihor prin hotărâri judecătoreşti care au rămas definitive: Hriscu şi Buhaş, care colaboraseră cu anchetatorii, au fost pedepsite cu câte 1 an şi 10 luni de închisoare cu suspendare, în timp ce Floruţa a primit 3 ani de închisoare cu suspendare.
Este OK
Hotărârile judecătoreşti dezvăluie că procurorii DNA Oradea primiseră încă din februarie 2022 un autodenunţ din partea unui administrator de firmă din Ştei, care plătise o şpagă de 3.000 lei „echipei” ITM formate din Aurica Buhaş și Daniela Hriscu. Individele l-au ameninţat cu o amendă de 20.000 lei pentru că înregistrase de două ori două contracte de muncă, pe al său şi al soţiei, şi pentru că, în cazul lui şi al unui alt angajat, contractele figurau ca fiind suspendate, deşi încasau salarii.
Denunţătorul le-a întrebat „cum poate fi rezolvată problema, iar inspectoarele au afirmat că pot să ajute în situaţia în care vor primi bani”, scrie în hotărârea pronunţată pe numele Auricăi Buhaş. Ca atare, soţia afaceristului a pus 1.000 lei într-un plic, dar „una dintre cele două inculpate le-a spus că ele sunt trei”, moment în care femeia a mai pus încă 500 lei.
Nu a fost de ajuns, căci Hriscu a început să le citească reglementările încălcate, aşa că în plic au mai fost puşi încă 1.500 lei, moment în care inspectoarele au confirmat că „este OK”, iar una dintre ele a băgat plicul în geantă. În faţa firmei le aştepta în maşină şefa, Natalia Racz, directoarea adjunctă a ITM, cu care, după cum au recunoscut cele două, au împărţit frăţeşte şpaga încasată.
„Niciodată nu ştim”
În urma autodenunţului, procurorii au încercat să le dovedească pe toate. Pe 3 martie 2022, când afaceristul urma să se prezinte la sediul ITM Bihor ca să semneze procesul verbal de control, acesta purta tehnică de înregistrare audio-video.
În timpul discuţiei, le-a întrebat pe inspectoare „dacă au fost OK ăia trei mii de lei”, moment în care Buhaş „şi-a pus mâinile pe cap şi, pe un ton şoptit, i-a spus să nu strige, bătând ulterior din palme” şi explicându-i că „încet, aşa, niciodată nu ştim”. Hriscu, la rându-i, „şi-a acoperit gura cu palma, spunând că nu ştie despre ce vorbeşte domnul, scrutându-l cu privirea”. Oricum, au fost generoase: i-au explicat omului de afaceri că i-au aplicat doar două sancţiuni cu avertisment şi că l-au iertat pentru o abatere care le-ar fi obligat să-l amendeze, dându-i şi un termen larg pentru a remedia neregulile.
Rămaşi fără dovada clară a şpăgii, procurorii DNA au abandonat pe moment cercetările. În martie 2023, însă, au primit un nou autodenunţ, de astă dată de la patronii unui mic local din Oradea, unde în noiembrie 2022 Hriscu fusese în control cu o altă inspectoare, Natalia Floruţa.
Cele două i-au chemat pe proprietarii afacerii la sediul ITM, unde le-au prezentat o foaie cu o lungă listă de abateri şi cuantumul amenzii, 30.000 lei, sugerându-le ca pe aceeaşi hârtie „să scrie suma pe care o consideră suficientă pentru rezolvarea situaţiei”. Unul dintre ei a scris 5.000 lei, dar partenerul lui a considerat că era prea mult. „Pot să-mi pun lacăt pe afacere”, a explicat omul, moment în care Floruţa a luat coala, a tăiat peste sumă şi a scris „4.000 lei”, uitându-se şi la Hriscu, „care a încuviinţat, dând din cap”. Şpaga a fost plătită pe 25 noiembrie 2022, banii fiind introduşi „într-o coală A4, îndoită, şi pusă într-o ţiplă transparentă”...
TĂCERE. Acţiunea de flagrant şi percheziţiile realizate pe 17 octombrie 2023 în sediul ITM Bihor s-au realizat într-o discreţie totală, şeful instituţiei, Marius Rotar, refuzând orice declaraţie. După condamnare, cele trei funcţionare au fost concediate şi nici nu se mai pot întoarce curând, căci au primit interdicţie de a mai exercita funcţia de inspector de muncă pe o perioadă de 3 ani
Prinse cu investigatori
Fapta fiind veche și fără dovezi înregistrate, procurorii au ataşat autodenunţul la dosarul deschis deja, iar şpăgarele şi-au continuat treaba. Până pe 16 octombrie 2023, când au comis-o din nou, de astă dată „echipa” fiind formată din Natalia Floruţa şi Aurica Buhaş.
Acestea s-au dus la o firmă mult prea importantă, după cum spun sursele BIHOREANULUI, iar reprezentanţii societăţii, care le ştiau metehnele, i-au anunţat dinainte pe anchetatori, care au „infiltrat” la compartimentul de resurse umane al firmei doi investigatori sub acoperire. Conform procesului verbal întocmit de aceştia, inspectoarele le-au înşirat problemele, dar au fost pline de bunăvoinţă, arătându-le cum să le remedieze, cum să completeze documentele cu menţiunea „nu v-am spus asta”, pentru ca, în final, să-i invite pentru a doua zi la sediul ITM.
La plecare, Floruţa l-a învăţat pe unul dintre presupușii specialiști de resurse umane ai firmei să nu vorbească cu restul angajatelor despre cele discutate: „aici rămâne, pentru că nu ştim cu cine vorbesc”. De asemenea, i-a cerut ca, atunci când vor ajunge afară, „să nu le mulţumească şi să pară supărat”.
Pe 17 octombrie, investigatorul s-a prezentat la ITM Bihor, unde Buhaş şi Floruţa îl aşteptau pe hol. I-au indicat să scrie pe o foaie de hârtie suma „pe care o consideră adecvată pentru ajutor” şi i-au cerut să revină cu o serie de documente, pentru a-i putea da amenda minimă prevăzută de lege, adică 1.500 lei, din care urma să plătească jumătate....
Flagrantul
Omul a notat pe foaie suma de 2.000 lei, iar apoi a plecat după actele cerute. Când a revenit, cele două inspectoare îl aşteptau pe hol, unde le-a şi dat banii, după care a plecat. La scurt timp, în biroul femeilor au intrat poliţiştii DGA, însoţiţi de un procuror DNA, care le-au întrebat dacă au bani. Fiecare a scos câte 1.000 lei, „constatându-se că seriile bancnotelor corespund în totalitate cu cele puse la dispoziţia investigatorului”.
Ce a urmat se ştie. Natalia Floruţa şi Aurica Buhaş au fost reţinute imediat, iar ulterior şi colegele lor, întâi Daniela Hriscu şi la urmă Nadia Racz. Primele trei au recunoscut imediat acuzaţiile, inclusiv cele reclamate anterior de patronul din Ştei şi de administratorii cafenelei din Oradea, ba chiar şi că au mai primit şi în alte dăţi „sume modice de bani şi mici atenţii”, dar fără să precizeze de câte ori şi în ce valoare.
„La nivelul ITM Bihor a existat o practică în sensul primirii unor sume de bani necuvenite”, au mărturisit femeile. Pe româneşte, corupţia devenise o cutumă, iar ele s-au conformat obiceiului, până când „ulciorul” s-a spart...
PROCESE PENTRU ŞEFIE
Voia prelungire
Nadia Racz, inspectoarea şefă adjunctă a ITM Bihor, rămasă încă în ancheta procurorilor DNA Oradea în calitate de suspectă, este în funcţie de la mijlocul anilor 2000, iar de-a lungul vremii s-a judecat în două rânduri ca să nu şi-o piardă. Prima oară în 2009, când a fost „mazilită” în favoarea Simonei Iancu, în acelaşi moment în care şeful instituţiei, Liviu Lupea, a fost înlocuit cu Mircea Matei, secretarul general al PDL Bihor şi protector al lui Iancu. Doi ani mai târziu, atât Lupea cât şi Racz au obţinut în instanţă repunerea în funcţie, femeia primind şi daune morale de 25.000 lei.
Anul trecut, Nadia Racz putea ieşi la pensie, căci împlinise vârsta şi avea stadiul de cotizare, dar a cerut să fie menţinută în funcţie. Pentru că solicitarea i-a fost respinsă, a deschis din nou un proces, cu argumentul că legea permite ca un funcționar public să poată fi menținut pe post încă maximum 3 ani după împlinirea vârstei de pensionare.
Deşi avocaţii Ministerului Muncii au arătat că prevederile legale nu sunt obligatorii, fiind la latitudinea conducătorului instituţiei publice să decidă dacă are nevoie de menţinerea unei persoane pensionabile, instanţa a admis cererea Nadiei Racz, dispunând repunerea ei în drepturi până în 2025, când va împlini 65 ani, precum şi să i se plătească toate veniturile de care a fost văduvită până la pronunţarea verdictului.