Noi detalii tulburătoare apar în presa centrală din referatul prin care DIICOT cere arestarea preventivă a lui Viorel Pașca, a soției sale, Florica, a celor trei fii ai lor - Abel Timotei, Viorel Emanuel și Daniel Sabin - și a Deliei Mioara Păcală, apropiată a familiei și persoană cu rol în coordonarea activității Asociației Dumbrava - Dumnezeu Poartă de Grijă. În acest caz a fost folosită și o investigatoare sub acoperire.
Cei șase au fost duși joi la Tribunalul București, unde judecătorii trebuie să decidă dacă vor fi arestați preventiv pentru 30 de zile, într-un dosar în care procurorii îi acuză de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată.
Potrivit referatului DIICOT consultat de mai multe publicații centrale, anchetatorii susțin că, sub aparența unei activități caritabile, Pașca și apropiații săi ar fi exploatat persoane vulnerabile - bolnavi psihic, persoane cu dizabilități, vârstnici ori oameni fără adăpost - pentru a obține bani din pensii, indemnizații, ajutoare sociale, donații și chiar ajutoare de înmormântare.
Peste 3.300 de oameni și peste 1.000 de decese
G4Media și Aktual24 scriu, citând referatul DIICOT, că în ultimii 17 ani prin imobilele controlate de Viorel Pașca ar fi trecut peste 3.300 de persoane. Anchetatorii susțin că aproximativ 1.020 dintre acestea ar fi decedat și ar fi fost îngropate în cimitirul din Dumbrava.
Procurorii spun că persoanele primite erau alese tocmai pentru vulnerabilitatea lor: oameni fără familie, fără aparținători, fără locuință ori cu afecțiuni psihice și fizice grave, care nu se puteau apăra și nu își puteau gestiona singuri actele, bunurile sau veniturile.
Potrivit Adevărul, anchetatorii descriu mecanismul drept o adevărată „fabrică de bani”, prin care ar fi fost valorificate certificatele de handicap, pensiile, indemnizațiile și celelalte drepturi bănești ale beneficiarilor. Prejudiciul estimat în dosar este de peste 13 milioane de lei.
„No, las că îi trece!”
Cele mai șocante pasaje publicate joi sunt cele din stenogramele interceptărilor. Aktual24 redă o discuție din 17 august 2025, în care Viorel Pașca este anunțat de o persoană notată în referat „Dănuț” că o femeie cazată într-una dintre casele sale a căzut la baie și are crize de epilepsie.
Potrivit referatului citat de Aktual24, Pașca i-ar fi cerut interlocutorului să o pună pe femeie în pat, iar când acesta i-a spus că are crize de epilepsie, reacția atribuită lui Pașca a fost: „No, las că îi trece!”.
Într-o discuție ulterioară, după ce i s-a transmis că femeia nu este bine și că are din nou crize, Pașca ar fi întrebat, potrivit aceleiași surse: „Amu pentru epilepsie, ce, să cheamă ambulanța?!”.
Pentru procurori, asemenea episoade arată o conduită de neglijare a unor persoane aflate în situații medicale grave, în care intervenția de specialitate ar fi trebuit solicitată imediat.
Medicamente date fără diagnostic
Referatul DIICOT descrie și modul în care medicamentele ar fi fost administrate de persoane fără pregătire medicală, fără scheme terapeutice individualizate și fără evidențe clare privind diagnosticele și tratamentele beneficiarilor.
Aktual24 redă discuții în care îngrijitoare vorbesc despre bolnavi cu infecții urinare, amețeli, dureri ori alte simptome, cărora li se dădeau medicamente în funcție de ce se găsea sau de ce credea personalul că „merge”. Într-un caz, o persoană din sistem ar fi spus că un beneficiar „urinează cu sânge”, iar discuția continua despre administrarea de antibiotic și Tarosin.
În alt pasaj, una dintre persoanele implicate ar recunoaște că nu are atribuții medicale, spunând că „nu sunt pe partea medicală”, deși procurorii susțin că, în practică, astfel de persoane decideau ce pastile primeau bolnavii.
DIICOT susține că, în asemenea situații, tratamentele erau administrate dimineața sau seara după aprecierea îngrijitorilor, fără cunoașterea exactă a diagnosticului, a dozelor, a indicațiilor medicale ori a eventualelor contraindicații.
Picior amputat și „carne putrezită”
Un alt pasaj dur din referat, publicat de Aktual24, vizează situația unui beneficiar de la Bicăcel, care suferise o intervenție chirurgicală în urma căreia îi fusese amputat un picior.
Potrivit procurorilor, Delia Mioara Păcală l-ar fi informat pe Viorel Pașca despre starea bolnavului, iar în discuție apare mențiunea că acesta nu ar mai fi fost pansat corespunzător. În referat este redată formularea: „Nu a mai fost pansat și i-a putrezit acolo tot, carnea putrezâtă zice că îi dezastru”.
Anchetatorii mai invocă și alte cazuri: o persoană de 78 de ani căzută la marginea patului și suspectă de fractură de col femural, un pacient cu o rană foarte mare care ar fi urmat să fie trimis la spital, dar și situații de răni infectate, putrefacție și cazuri în care ar fi apărut viermi.
DIICOT susține că acestea nu erau simple incidente izolate, ci indicii privind modul în care funcționa sistemul de îngrijire: cu personal necalificat, medicație improvizată, lipsă de supraveghere medicală și intervenții întârziate.
Investigatoare sub acoperire, angajată la Pașca
În dosar ar fi fost folosită și o investigatoare sub acoperire. Potrivit referatului citat de Aktual24, aceasta a fost autorizată în cauză și, în perioada în care a fost angajată de Viorel Pașca, ar fi observat din interior modul în care funcționa activitatea.
Aceasta ar fi completat cereri privind acordarea gratuității la transport interurban, bonuri de carburant sau decontarea combustibilului, în baza certificatelor de handicap ale unor persoane aflate în îngrijirea lui Pașca.
Procesele-verbale întocmite de investigatoare apar și în capitolul privind administrarea medicamentelor. Potrivit Aktual24, într-una dintre discuțiile la care aceasta ar fi asistat, o îngrijitoare ar fi spus că pastilele care trebuiau administrate într-o seară nu mai erau, iar unul dintre beneficiari, numit „Viorel”, intervenea frecvent și dădea medicamente în locul personalului.
Carduri, acte și bani în seif
Datele comunicate oficial de DIICOT arată că, în urma perchezițiilor, anchetatorii au găsit într-un seif 217 carduri bancare, 19 carduri sociale și 7 bonuri electronice pentru alimentarea autovehiculelor, toate având ca titulari persoane găzduite în imobilele grupării.
Tot acolo au fost descoperite sume mari de bani: 246.750 de lei, 15.000 de dolari americani, 7.880 de euro, 4.920 de dolari canadieni, 4.700 de franci elvețieni și 1.150 de lire sterline.
În același imobil a fost găsită cea mai mare parte a actelor de identitate emise pe numele celor 409 persoane cazate la momentul perchezițiilor. Dintr-un autoturism aflat în curte, anchetatorii au mai ridicat peste 11.000 de lei, prescripții medicale și 26 de carduri de tichete sociale.
Procurorii au ridicat, de asemenea, registre, bibliorafturi, documente privind internări, externări și decese, precum și o cantitate mare de medicamente, inclusiv produse cu regim special, dintr-o încăpere amenajată ca „farmacie”.
Autoritățile, acuzate că au închis ochii
Un alt capitol important al referatului vizează autoritățile de control. G4Media scrie că procurorii DIICOT vorbesc despre o conduită pasivă a instituțiilor, deși situația din imobilele lui Viorel Pașca ar fi fost cunoscută de ani de zile.
Anchetatorii susțin că lipsa unor măsuri ferme ar fi permis continuarea activității și ar fi creat un sentiment de impunitate. Cu toate acestea, cel puțin până acum, niciun reprezentant al instituțiilor de control nu este vizat în dosar, după cum notează aceeași publicație.
Apărarea lui Viorel Pașca insistă tocmai pe acest aspect. Avocatul Răzvan Doseanu a declarat pentru presa centrală că situația era cunoscută de aproximativ două decenii și că Pașca se consideră nevinovat. „E o chestiune cunoscută de 20 de ani de către toate autorităţile”, a spus avocatul.
Apărarea: oamenii au fost aduși de stat
Viorel Pașca respinge acuzațiile. Potrivit HotNews, acesta a susținut, înainte de reținere, că persoanele găzduite proveneau de la spitale, primării, poliție și alte instituții din țară, care nu aveau unde să le trimită.
Avocatul familiei Pașca a afirmat, la rândul său, că oamenii nu ar fi fost neglijați și că statul însuși a trimis ani la rând persoane vulnerabile către așezămintele lui Pașca. Potrivit ProTV, apărarea susține că bolnavii „au primit șansa la o viață mai bună”.
Membrii familiei Pașca nu au dorit să dea declarații în fața anchetatorilor, potrivit Digi24.
Susținere în Piața Unirii din Oradea
Cazul a provocat reacții puternice și la Oradea. După cum a relatat BIHOREANUL, circa 300 de persoane s-au adunat miercuri seară în Piața Unirii pentru a-l susține pe Viorel Pașca, contestând modul în care au acționat anchetatorii și susținând că acesta a ajutat oameni abandonați de familii și de instituțiile statului.
Participanții au rostit rugăciuni, au scandat mesaje de susținere și au cerut ca Pașca să nu fie tratat ca un infractor înainte ca instanța să se pronunțe. Manifestația fusese anunțată pe rețelele sociale de Dan Craznic, cunoscut și pentru organizarea unor acțiuni publice de susținere a lui Ilie Bolojan.
De cealaltă parte, DIICOT susține că imaginea de activitate caritabilă ar fi fost folosită ca paravan pentru exploatarea unor oameni extrem de vulnerabili.
Până la ora redactării acestei știri, Tribunalul București nu anunțase public soluția privind propunerea de arestare preventivă. Decizia judecătorului de drepturi și libertăți va putea fi contestată.