Interesantă strategia Primăriei de a identifica spații verzi degradate pe care apoi să le înierbeze după alte principii decât până acum. După ce mulți ani ne-am străduit să punem gazon perfect, să avem grijă ca el să fie impecabil tuns și permanent irigat, acum se merge pe alt sistem, preluat de afară.
E vorba de plantarea unei vegetații care să nu mai fie atât de sensibilă, să nu trebuiască tunsă sau irigată, dar în schimb să dea un aer de naturalețe. Acest principiu a fost deja aplicat - e drept, involuntar - la dealul Ciuperca, unde cam nimeni nu mai bagă în seamă felul haotic în care crește vegetația.
Eu zic că, la ce criză de apă ne așteaptă și, mai ales, la ce costuri a ajuns mâna de lucru, noul concept este binevenit; numai să nu ne trezim ca, din exces, parcurile să devină o junglă sau, mai rău, o pârloagă. Este evident că grijile orădenilor, după anveloparea blocurilor și costul gigacaloriei, se îndreaptă spre împădurirea orașului, în contextul caniculei tot mai sufocante.
Mă bucur că plantările se vor face la toamnă, așa cum e și normal. Până acum, edilii, cum terminau o investiție, cum cereau executantului să facă și plantări, „să arate bine”. Așa ne-am trezit cu copaci înfipți în pământ în toiul caniculei, care, evident, s-au uscat imediat. Pe orădeni nu-i consolează gândul că firma care i-a plantat trebuie să-i înlocuiască, căci mai pierdem un an de umbră, un an de oxigenare.
Iar modul în care se fac plantările pe noile aliniamente ale șoselelor reabilitate mi se pare scandalos. În spațiile special amenajate pentru copaci, între trotuare și carosabil, șantieriștii au lăsat bucăți de beton, metale, țevi și moloz, totul acoperit cu pământ, în care nu are cum să crească nimic. Să ne mai mirăm că la anul trebuie să o luăm de la capăt?