Preşedinţii tuturor Curţilor de Apel din România - inclusiv preşedinta Curţii de Apel Oradea, judecătoarea Florica Roman - au emis un comunicat comun în care condamnă declaraţiile recente ale premierului Ilie Bolojan la adresa sistemului judiciar. Aceştia califică afirmaţiile drept „manipulatoare”, „bazate pe date eronate” şi „extrem de nocive”, susţinând că tema pensiilor magistraţilor a fost deturnată „într-un demers politicianist, populist, dublat de o campanie de dezinformare şi un veritabil discurs al urii îndreptat asupra corpului magistraţilor”.
„O dezbatere care ar fi trebuit să se poarte responsabil, obiectiv, cu respectarea standardelor europene, a fost înlocuită de un demers politicianist, populist şi extrem de nociv, prin consecinţe, asupra justiţiei, dublat de o campanie publică agresivă, bazată pe dezinformare”, afirmă magistraţii.
Cifre răstălmăcite
Reacţia vine după ce Ilie Bolojan a declarat că „90% dintre magistraţi se pensionează la 48 de ani”, menţionând că a constatat personal acest lucru în perioada în care a ocupat interimar funcţia de preşedinte al României.
Judecătorii infirmă categoric această afirmaţie: vârsta medie reală de pensionare ar fi de 54 de ani, iar în perioada 12 februarie - 26 mai 2025, când Bolojan a semnat decretele de pensionare, „s-au emis 35 de hotărâri, cu o vârstă medie de pensionare de aproximativ 52 de ani și 3 luni”.
„În perioada în care domnia sa a îndeplinit funcţia de preşedinte interimar al României a semnat 37 de decrete de eliberare din funcţie prin pensionare, dintre care doar 5 judecători aveau între 48 şi 49 de ani. Cu siguranţă, 5 din 37 nu reprezintă o majoritate”, scrie în informare.
Mai mult, arată comunicatul, magistraţii se pensionează şi la 60, 62 sau chiar 67 de ani, iar Legea 303/2022, actualizată în urma consultărilor cu Comisia Europeană, prevede deja creşterea progresivă a vârstei minime de pensionare la 60 de ani.
„Reluarea acestei teme, mai ales în cheia politică agresivă şi manipulatoare, are efecte dezastruoase asupra funcţionării instanţelor, care se confruntă cu un nou val de cereri de eliberare din funcţie a unor judecători cu mare experienţă.”
Multă muncă, nu „salarii nesimţite”
Președinţii Curţilor de Apel contestă şi eticheta de „salarii nesimțite” pusă de unii politicieni și preluată în spațiul public. „Indemnizaţiile magistraţilor sunt similare cu cele din alte domenii bugetare unde nu există incompatibilităţi şi interdicţii atât de severe ca în magistratură”, spun judecătorii, arătând că salariile magistraţilor pornesc de la 7.200 de lei pentru un judecător stagiar și pot ajunge la 27.252 lei pentru un judecător la Înalta Curte, după cel puțin 18 ani de carieră şi o selecţie riguroasă.
"Or, acest tip de venituri se regăseşte în zona bugetară la categorii profesionale care nu au incompatibilitățile şi interdicţiile profesiei de magistrat", scrie în comunicat.
Pentru aceste salarii, magistraţii lucrează sub o presiune uriașă, arată comunicatul, cu o încărcătură de dosare mult peste media europeană. În 2024, de pildă, un judecător de la o instanță de fond a soluționat, în medie, 1.519 dosare. La tribunale - 982, la curțile de apel - 606, iar la Înalta Curte - 619, volumul de lucru fiind descris ca fiind de până la zece ori mai mare decât în alte state europene.
"Gestionarea unui singur dosar implică, de la primirea cererii de chemare în judecată şi până la finalizarea motivării hotărârii, multiple operaţiuni: verificările şi rezoluţiile iniţiale, studierea dosarului înaintea fiecărei şedinţe, audierea părţilor, administrarea probelor, deliberarea, pronunţarea şi motivarea hotărârii. În mod evident, un program normal de 8 ore pe zi, cinci zile pe săptămână este insuficient, motiv pentru care larga majoritate a judecătorilor efectuează în mod constant ore suplimentare. Acestea nu sunt nici salarizate suplimentar, nici compensate cu timp liber, pentru că munca unui judecător nu este normată şi tot acest efort ar trebui să fie compensat prin nivelul indemnizaţiilor şi condiţiilor de pensionare", transmit președinții curților.
Ca urmare, în opinia lor, încă o creștere a vârstei de pensionare, fără o scădere a numărului de dosare, este nerezonabilă.
Stresaţi şi cu alergii
Un alt mit combătut de judecători este cel potrivit căruia încrederea în justiție ar fi „la pământ”. Potrivit datelor Eurobarometrului, anul trecut, percepţia asupra independenţei justiţiei era bună şi foarte bună pentru 52% din populaţia generală şi 56% din companii. În 2025, în contextul campaniilor electorale şi al atacurilor publice, cifrele au scăzut la 44%, respectiv 51%, „dar rămân comparabile cu Italia sau Spania”
Cauza principală a scăderii încrederii nu este legată de activitatea magistraților, ci de influența politicului asupra sistemului de justiție. Președinții curților de apel subliniază că judecătorii au datoria de a reacționa, ferm și cu date, împotriva valului de dezinformare: „Atunci când magistratura va tăcea în faţa unor atacuri nedrepte, vom avea deja o justiţie supusă, incapabilă să mai apere cetăţenii”.
În perioada următoare, instanțele vor lansa o campanie de informare publică, pentru a prezenta realitatea privind activitatea curților, condițiile de muncă și volumul de dosare. „Independenţa justiţiei nu este un privilegiu al magistraţilor, ci un drept fundamental al fiecărui cetăţean, ultima barieră în apărarea libertăţii şi a democraţiei, ce trebuie protejate permanent, de către cetăţeni şi judecători deopotrivă", mai scrie în comunicat.
Comunicatul Curţilor de Apel din România: